Adancul smereniei

Ioan si Mihail se reintalnesc la Bucuresti, unde, de Praznicul Sfantului Dimitrie Basarabov, intr-o zi de toamna aurita, „calatoresc“, de mana cu Mamaia Turica, prin viata Cuviosului ocrotitor al capitalei. „Dupa un an, in octombrie... Clopotelul cristalin al telefonului rostogolea triluri tremurate prin incaperea luminata de soarele bland al dupa-amiezei de toamna. De pe o creanga a nucului inalt, care strajuia fereastra...“