Descriere

Plecând de la o prezentare a evoluţiei procedurii electorale europene, continuând cu o analiză a sistemelor electorale existente pentru alegerea membrilor Parlamentului European şi o analiză a principalelor tendinţe înregistrate cu ocazia votului european, în principal prin prisma celui mai recent dintre acestea, cel din 2004, lucrarea de faţă îşi propune să demonstreze, pe de o parte, legătura existentă între tipul de sistem electoral folosit şi rezultatele alegerilor, iar pe de altă parte, importanţa votului european pentru legitimarea Parlamentului European şi, a Uniunii, în ansamblul său. Analizând alegerile europene desfăşurate până în anul 2007 şi contextul politico-economic actual, autorii lucrării formulează o serie de scenarii ce pot fi avute în vedere din perspectiva viitoarelor alegeri europene, cele din iunie 2009. De o atenţie specială se bucură în lucrare cadrul normativ românesc privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor europene şi experienţele primului scrutin european (parţial) organizat în România, care permit identificare unor soluţii în vederea asigurării succesului scrutinului european din 2009, considerat a fi „veritabilul examen de democraţie europeană pentru România”.