Banshee sau revolta piciorului de lemn

Fiecare poet este atipic, se abate de la o ˶norma˶ care, de fapt, nu exista. Dar Petre Ioan Cretu si poezia sa, exceptionala si exceptionista, iese cu mult din limitele vreunui tipar posibil. Admirabil este la el spiritul liber. Nu propune sfidarea a unor limite, ci ignorarea lor intr-un mod, as zice, demiurgic. Cata vreme lumea inca nu este creata, la inceputul vremurilor, fauritorul ei poate s-o modeleze asa cum il indeamna inspiratia. Poezia lui Petre Ioan Cretu are suflul unui big-bang intemeietor. Cartile il apasa pe piept, dar nu- l ” prejmuiesc”, asa cum ar zice clasicul, ci ii maresc forta si dorinta de a respira titanic. Aceasta carte neobisnuita si extrem de puternica aduna ceea ce il caracterizeaza pe poet in proprii ei termeni: Nonsens, desertaciune si momentul meu de tresarire. Ultimul e cel care conteaza. Petre Ioan Cretu nu isi intemeiaza un tinut sau un regat, ci un Univers, cu tot haosul si (farade)legile lui. - Horia Garbea Dintr-o umbra in alta va trebui sa ne implinim unul altuia sufletele
pana vor deveni pereche
apoi le vom rostogoli pana se vor rotunji
dupa care vom trece febril
in starea de ingeri
asa cum o larva se transforma in fluture
ca intr-un joc cu icoane si demoni
unde palmele noastre
vor construi povesti si castele
sau vor imblanzi cutele cerceafului
urmele trupului tau umede
soaptele fierbinti ale sarpelui
si acel du-te vino dintre coapsele tale...