Bazele programarii orientate pe obiecte - Aplicatii in limbajul Smalltalk

Programarea orientată pe obiecte (POO) este o tehnică de programare care tratează programele ca pe o colecţie de obiecte, înlocuind simplele liste de instrucţiuni sau apelurile de proceduri cu unităţi individuale de cod care interacţionează între ele. Obiectele POO sunt de regulă reprezentări ale obiectelor din viaţa reală, aplicaţiile realizate fiind mai uşor de înţeles, de depanat şi de dezvoltat decât aplicaţiile în limbajele procedurale. Smalltalk este un limbaj de programare orientat obiect pur, portabil şi se distribuie atât în variante comerciale cât şi gratuite. Apărut iniţial în anii ’70, limbajul a fost dezvoltat în timp, în acest moment existând zeci de medii de programare care au la bază acest limbaj. Puterea limbajului este exprimată clar în acest volum prin exemple practice care evidenţiază caracteristicile acestuia: mediul de programare dezvoltat în el însuşi, compilatorul incremental, posibilităţile de a reutiliza codul scris, tipul dinamic de alocare a variabilelor, sintaxă apropiată de limbajul natural, setul redus de cuvinte rezervate, precizia numerică infinită, reflexivitatea etc. Lucrarea se doreşte a fi un îndrumar practic pentru dobândirea unor cunoştinţe fundamentale necesare programării orientate pe obiecte. Se adresează în primul rând studenţilor, dar poate fi folosită cu succes de orice persoană interesată de deprinderea stilului de programare orientat obiect. VisualWorks este produsul comercial dezvoltat şi susţinut de ParcPlace-Digitalk şi este probabil cel mai folosit sistem Smalltalk comercial. VisualWorks furnizează nu numai un set de clase, ci şi facilităţi de desenare, conectivitate cu baze de date, interfaţare cu limbajul C şi alte limbaje compilate. De asemenea, furnizează programatorului un suport generic de ferestre, care este translatat în orice sistem de ferestre este utilizat. Aceasta înseamnă ca o aplicaţie dezvoltată pe Mac poate fi livrată pe o platformă PC sau Unix