Cartea doliului

Clare Mackintosh scrie despre doliu după moartea fiului ei. Acesta avea cinci săptămâni când a murit. Fratele lui geamăn era încă la terapie intensivă și lupta să supraviețuiască. Clare a căutat ajutor pentru a-și trăi doliul în timp ce își creștea copilul rămas în viață.

Acest volum de memorii și îndrumări pornește de la acea pierdere, optsprezece ani mai târziu. Se adresează celor îndoliați și celor care vor să le fie alături. Mackintosh respinge etapele fixe ale doliului și promisiunile unei alinări rapide. Fiecare om își trăiește doliul în ritmul său și în felul său.

Scopul ei este să le fie alături cititorilor, nu să ofere răspunsuri simple. Explorează furia, neputința și căutarea speranței după pierdere. Accentul cade pe a face loc doliului în viață, nu pe a-l lăsa în urmă. Scrie cartea de care ea însăși avea nevoie în cele mai întunecate zile.

Ioana Ioniță a tradus această ediție din engleză.