Cimpul de lectura. Elegia

Această carte urmărește două forme ale poeziei românești. Una este elegia, poezia durerii. Cealaltă este poezia meditativă. Cartea arată cum elegia a căpătat un caracter tot mai meditativ. Le prezintă pe amândouă ca forme esențiale ale liricii.

Cartea se adresează elevilor, studenților și profesorilor, dar și publicului larg. Urmează parcursul literaturii române studiate în școală. Totodată, oferă poezii pentru plăcerea lecturii.

Poeziile acoperă un interval de la începuturile literaturii până în prezent. Cartea începe cu Asachi și Conachi. Trece apoi la poeții pașoptiști. Arată cum poezia romantică occidentală le-a influențat creația. Printre acești poeți se numără Cârlova și Heliade-Rădulescu, dar și Alexandrescu, Bolintineanu și Alecsandri. Cu elegiile lui Eminescu, această evoluție atinge un punct culminant.

Blaga și Arghezi se numără printre poeții interbelici, alături de Bacovia și Barbu. Elegiile lor acordă mai multă însemnătate meditației. Dintre poeții postbelici apar Stănescu și Sorescu, dar și Brumaru, Ursache și Vieru. Cartea ajunge și la poeții de astăzi.

Un studiu introductiv urmărește ambele forme începând din Antichitate. Le așază istoria din literatura română în contextul istoriei literaturii universale. Analizează felul în care cele două forme se întrepătrund. Arată și rolul lor în creația marilor poeți. Mircea V. Ciobanu a ales poeziile și a scris prefața. El a adăugat note despre viața și opera poeților.