Curtea Constitutionala a Romaniei. Justitia politicului sau politica justitiei?

Iată o dezvoltare explicativă a dilemei relevate de titlu: jurisdicţia constituţională indeplineşte o funcţie politică sau reprezintă o variantă de estompare juridică a trăsăturilor accentuate ale politicului? In lucrare, se face distincţia intre două tipuri de control al constituţionalităţii legilor. Cu acest prilej este evidenţiată experienţa romanească in materie, care a promovat modelul american al controlului de constituţionalitate difuz şi care a fost impărtăşită de instanţele romaneşti incă din anul 1912. In 1991 a avut caştig de cauză modelul european al controlului de constituţionalitate, model bazat pe o instituţie naţională, aptă să controleze constituţionalitatea legilor in mod centralizat şi a altor raporturi dintre autorităţile statale. La baza acestui control a stat intotdeauna legitimitatea sa. Cum este posibil ca un organism format din reprezentanţi ai Preşedintelui Romaniei, ai Camerei Deputaţilor şi Senatului să infrangă deciziile parlamentare şi să anuleze punerea in aplicare a hotărarilor decise de aceste organisme? Răspunsul la această intrebare se regăseşte in carte şi are ca obiect legitimarea Curţii Constituţionale in trendul mondial şi mai ales in virtutea faptului că la ora actuală Curtea Constituţională a Romaniei deţine Preşedinţia Curţilor Constituţionale Europene şi este membră a Curţilor Constituţionale Francofone. Legiferarea unor noi atribuţii ale Curţii Constituţionale, mai ales in conexiune cu modificarea unor texte din Legea fundamentală (şi, uneori, o contradictorialitate intre acestea), inducerea unui eventual blocaj in activitatea Parlamentului, prezentarea atribuţiilor Curţii Constituţionale, aşa cum sunt ele reglementate de Constituţie, şi exemplificarea speţelor de interes pentru materia respectivă, toate acestea sunt comentate spre informarea cititorilor şi clarificarea unor aspecte poate mai puţin evidente.