Demonii marunti

„Constat că literatura mare n-au scris-o, după 1989, cei care câştigaseră puterea, în cultură, sub eticheta biruitoare de postmodernism, ci scriitorii singuratici, indiferent de generaţie, indiferent dacă unora li s-au pus stigmatul de «expiraţi». Nicolae Breban, o spun de la bun început, a dat una dintre marile cărţi ale literaturii române moderne şi transmoderne, aproape o carte-testament. (...) Singura cale este una dintre cele mai lucide cărţi care s-au scris vreodată, capodopera-sinteză a operei lui Nicolae Breban, susţinută la o tensiune narativă excepţională. (...) Singura cale este unul dintre marile romane transmoderne, în varianta cinic/kynică.” Theodor Codreanu „Cred că un mare scriitor cum este Nicolae Breban ar merita mult mai multă atenţie de cât a avut parte în ultimii douăzeci de ani, când s-a încăpăţânat să facă ceea ce a făcut dintotdeauna, indiferent de epoca pe care a traversat-o, indiferent de situaţia socială pe care a avut-o: să scrie. Ca orice mare creator, Breban a avut mereu puterea de a institui prin scrisul său, în pofida evidenţelor, normalitatea.” Bogdan Crețu „Nicolae Breban, născut în 1934, continuă, de la debutul său literar din 1957 şi de la publicarea primului său roman, Francisca, în 1965, să fie o prezenţă de vârf în literatura română contemporană. (...) Autorul atâtor volume a probat, de asemenea, un singular curaj civic, atunci când, la nici doi ani de la alegerea sa, exclusiv pentru merite culturale, ca membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (august 1969), a dezavuat, la Paris, în mod public, regimul Ceauşescu, pentru „tezele” culturale dogmatice din iulie 1971. Cu acel prilej, şi-a dat şi demisia din funcţia de redactor-şef al principalei reviste literare autohtone, România literară. El a refuzat, totuşi, exilul şi s-a întors în România, suportând cu demnitate urmările gesturilor sale de nesupunere în numele unei conştiinţe scriitoriceşti libere...” Ion Ianoşi „N. Breban este mai ales unul dintre marii romancieri ai literaturii române dintotdeauna, cel mai important dintre romancierii noştri actuali, sincron, prin formele şi substanţa ficţiunii, celei mai semnificative literaturi contemporane universale.” Marian Victor Buciu