Destinul, călăuza din adâncul tău

Daca exista o legitate care poate guverna o asemenea minune cum este corpul uman, secunda de secunda, pentru zeci de ani, de ce ne incapatinam sa excludem existenta unui model informational, a unei comenzi initiatice determinate, care a stabilit itinerariul principal al vietii noastre? Noi, oamenii obisnuiti, cu constiinta priceperii noastre “relative”, nu avem chemare spre marile subiecte ale umanitatii, dar o avem pe cea a intelegerii celor pe care le traim sau a celor ce vor fi sa vina. Incercarea mea de a atrage atentia asupra unui subiect vechi de cand lumea, un subiect care insumeaza intrebarile noastre de fiecare zi despre ce ni s-a intamplat, de ce, ce avem de facut si la ce sa ne asteptam, stiu, are sanse minime de reusita. Unele motive le-am expus mai sus, iar altele foarte multe, le voi prezenta in cele ce urmeaza. Si chiar daca intuiesc de mult viitorul insucces al expunerii mele, nu mi-am putut infrange dorinta de a impartasi cu voi, eventualii cititori, intrebari, ganduri, cunostinte, interpretari, privind destinul. Adica: Ce este destinul? Exista destin? Cum se justifica ideea de destin? Se poate dovedi destinul? Si daca stim ca el exista, ce avem de facut?