Executarea măsurilor preventive privative de libertate

Executarea masurilor preventive privative de libertate. Drept national si elemente de extraneitate

Lucrarea a fost structurata in cinci parti, astfel incat sa poata fi facuta o analiza aprofundata a executarii masurilor preventive privative de libertate in contextul modificarilor legislative de substanta operate de legiuitorul national in perioada ultimilor ani, dar care sa ofere si o perspectiva europeana asupra temei de cercetare, paliere de examinare care s‑au vrut reunite intr‑un orizont al aplicabilitatii practice, asa cum acesta a fost vazut prin ochii practicianului. Daca prima parte este dedicata perspectivei istorice a masurilor preventive, partea secunda a lucrarii s‑a bazat pe o examinare din perspectiva interdisciplinara a masurilor preventive ale retinerii si arestarii preventive, prilej cu care au fost examinate, ca aspecte de drept comparat, dispozitii legale incidente, orientari doctrinare si jurisprudentiale afirmate in state europene ca Franta, Italia, Austria si Belgia. In partea a treia este realizata o analiza exhaustiva a arestului la domiciliu, masura preventiva fara traditie in peisajul juridic romanesc, cu aspecte de drept comparat rezultate din analiza legislatiilor europene in care masura preventiva este implementata de mai multa vreme - Franta, Italia si Austria -, precum si a intregii jurisprudente a Curtii Europene in aceasta materie. Partea a patra a vizat executarea masurilor preventive privative de libertate pe durata starii de urgenta, iar contextul aparut a reprezentat ocazia ideala pentru analiza posibilitatii de participare a partilor la procedurile penale prin mijloace de comunicare la distanta, inclusiv in cauzele cu elemente de extraneitate. A fost realizata o documentare a audierii prin videoconferinta care a inclus aspecte de drept comparat (Franta, Italia si Statele Unite ale Americii), jurisprudenta relevanta a Curtii Europene si dispozitii nationale cuprinse in procedura penala, legea de executare si in legea de cooperare judiciara. Ultima parte a fost destinata executarii preventiei in contextul mandatului european de arestare ("M.E.A.") - instrument de cooperare cu aplicabilitate la nivelul Uniunii - si executarii privarii de libertate nerecunoscute in inchisori secrete ("black sites").