Homo Transnistreanus

O simpla analiza a unei carti de identitate releva o controversa terminologica majora pentru limba romana. Denumirile campurilor aferente insusirilor unei persoane sunt redactate in trei limbi, dupa cum urmeaza: romana, franceza si engleza. Cetatenia este tradusa prin Nationalité si Nationality. In limbile engleza si franceza exista termenii citizenship/citoyenneté, dupa cum si in limba romana exista nationalitate. Un buletin de identitate emis in Republica Moldova desemneaza bilingv, romano‑rus, pentru aceeasi categorie, cetatenia/grajdanstvo. Dupa cum putem observa din constitutia autoproclamatei Republici Moldovenesti Nistrene, in limba rusa exista si termenul nationalnii, in baza caruia nimeni nu trebuie discriminat (art. 17). Preambulul aceleiasi constitutii este construit in baza vointei unui pretins narod, asa cum Constitutia Republicii Moldova, statul de jure in regiunea transnistreana, are in vedere aspiratiile unui popor moldovenesc. In contextul de fata, termenul slav, narod, si cel romanesc, popor, reproduc conceptul de peuple, regasit in Constitutia Frantei. Constitutia autoproclamatei republici transnistrene extinde controversa terminologica, intrucat poporul acesteia este prezentat ca multinational: mnogonationalnii narod. Atat conceptul de narod, cat si cel de natiia, parte din acelasi camp semantic slav, sunt folosite estompat si se traduc in limba engleza prin nation. Si totusi, in tot acest parcurs difuz, ce este natiunea?