Iertarea. O explorare

Marina Cantacuzino se întreabă ce înseamnă să ierți. Ea cercetează cum poate ajuta iertarea și care îi sunt limitele. Pot fi unele fapte prea grave pentru a fi iertate? Iertarea poate alina durerea și reface legăturile dintre oameni. Îi poate ajuta atât pe cei răniți, cât și pe cei care au făcut rău. Totuși, nimeni nu o poate impune, iar ea cere timp.

Această carte de nonficțiune pornește de la mărturii reale despre pierdere și suferință. Ea explorează violența și nedreptățile prin care au trecut oamenii. Eva Mozes Kor, supraviețuitoare a lagărului de la Auschwitz, își spune povestea. Alții au pierdut oameni dragi din cauza violenței. Unii au suferit nedreptăți sau au trecut prin genocid, uciderea în masă a unui popor. Cartea cercetează felul în care iertăm în viața privată. Ea abordează și politica, justiția și credința. Se adresează cititorilor care caută să înțeleagă iertarea, nu răzbunarea. Se întreabă cum ar putea speranța și încrederea să ia locul urii.

Cantacuzino este o jurnalistă britanică. Scrie pentru ziare și reviste importante. Printre acestea se numără The Guardian, The Daily Telegraph și Marie Claire. Bunicul ei, G.M. Cantacuzino, a fost arhitect, scriitor și pictor. Conducătorii comuniști ai României l-au condamnat la muncă silnică. Pedeapsa s-a întins din 1948 până în 1953.

În 2003, înmulțirea conflictelor din lume a îndemnat-o să înceapă acest demers. A căutat oameni dispuși să-și împărtășească poveștile. Aceștia aleseseră să ierte sau să se împace după ce suferiseră răni adânci. Cuvintele și imaginile lor au alcătuit o expoziție numită The F Word. Succesul ei a dus la înființarea The Forgiveness Project. A mai scris și alte două cărți despre iertare. Miruna Andriescu a tradus această ediție. Titlul original este Forgiveness. An Exploration.