Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată

Max Blecher scrie despre boală, durere și locul unde visele întâlnesc viața de zi cu zi. În proza sa, lucrurile cunoscute capătă forme stranii, care stârnesc neliniște. El cercetează și felul în care eul se simte desprins de trupul chinuit de durere.

Volumul cuprinde trei romane: Întâmplări în irealitatea imediată, Inimi cicatrizate și Vizuina luminată. Ele se înscriu într-o tradiție a prozei care încearcă forme noi și dezvăluie eul. Blecher pornește de la propria viață. Privește lumea cu atenție și pe sine cu sinceritate. Își vede boala ca pe un destin de care nu poate scăpa. Își șlefuiește proza cu grijă, căutând visele în viața de zi cu zi.

Blecher a fost un scriitor evreu român, autor de romane și poezii. S-a născut la Botoșani în 1909. A murit la Roman în 1938. Provenea dintr-o familie înstărită; tatăl său deținea o fabrică de sticlă. Își semna cărțile M. Blecher. În scrisorile personale, folosea numele Max L. sau Marcel.

Boala l-a silit să renunțe la studiile de medicină din Paris. Suferea de morbul lui Pott, o formă de tuberculoză a coloanei vertebrale. Pe atunci, boala nu avea leac. A stat în sanatorii, adică în așezăminte pentru îngrijirea bolnavilor. Aceste șederi l-au purtat prin Franța, Elveția și România. Ele i-au marcat opera, inspirată în cea mai mare parte din propria viață. Criticii îl așază alături de scriitorii care căutau adevărul prin mărturisiri sincere despre viața lăuntrică.