Iraclie Porumbescu și revoluțiile. Opera uitată

„Iraclie Golembiovschi s-a nascut intr-o zi de 9 martie 1823, cand se praznuiesc Sfintii 40 de Mucenici din Sevastia. Nasa i-a fost calugarita Iuliana Vasilovici de la Manastirea Sucevita, nepoata a egumenului Ghenadie Platenchi, care i-a dat numele Iraclie dupa cel al unuia dintre soldatii mucenici din Legiunea a XII-a Fulminata, ucisi in anul 320 pentru dreapa credinta, si anume Heraclius”. (Adrian Lesenciuc) Tatal compozitorului Ciprian Porumbescu, preotul Iraclie Porumbescu a fost un personaj complex. Anul revolutiilor europene, 1848, il gaseste pe tanarul student in anul trei la Institutul Teologic din Cernauti, Iraclie, secretar de redactie al publicatiei „Bucovina”. Castiga stima lui Eudoxiu Hurmuzachi prin scrierile sale si primeste astfel dificila sarcina de a conduce secretariatul revistei de referinta pentru constiinta romaneasca. „Modestia lui Iraclie a permis ca istoria sa-l ocoleasca, sa nu reflecteze fidel importanta pe care a avut-o tanarul bucovinean din Sucevita, prin ale carui vene curgea sange romanesc”, afirma autorul. Participarea activa la promovarea idealurilor revolutiei s-a manifestat in primul rand prin propria literatura. „Iraclie Porumbescu avea sa conteze ca scriitor prin calitatea sa de cronicar memorialist, de autentic povestitor, de fin ironist al acelor vremuri neasezate”, mentioneaza Adrian Lesenciuc. A doua directie in care s-a manifestat aceasta participare activa a fost prin actiunile sale politice si culturale, mai ales prin sustinerea introducerii limbii romane si a grafiei latine in Scoala si Biserica. Prin lucrarea „Iraclie Porumbescu si revolutiile – Opera uitata”, Adrian Lesenciuc scoate in lumina personalitatea mai putin cunoscuta a unui preot care s-a identificat cu idealurile pasoptiste, „a carui calitate nu se opreste la cea de tata al lui Ciprian Porumbescu”, noteaza Pr. Cristian Muntean in prefata cartii.