Descriere

Anii din urma, marcati de preocuparea renasterii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (reintrodusa prin revizuirea Constitutiei in noiembrie 2003) coincid, nu intamplator, cu procesul de pregatire a acceptarii tarii in Uniunea Europeana, desavarsit la 1 ianuarie 2007. Integrarea noastra in „clubul select” al natiunilor europene repeta, pe alt element al spiralei istorice, cele intamplate in urma cu aproape 150 de ani, cu deosebirea ca acum nu este vorba atat de nasterea, cat mai ales de revenirea la radacini moderne europene vechi si profunde, care au cunoscut perioade de evolutii si involutii, fara a se pierde insa cu totul, vreodata. Cu aceste nadejdi mi-am permis sa-mi propun sa scriu o prima si cat mai completa istorie a instantei noastre supreme. Fara falsa modestie, trebuie sa recunosc ca nu a fost un demers usor. Lipsa documentelor, in afara legilor de organizare, publicate de vrednici reprezentanti ai breslei in ultimii ani, a constituit un handicap major. Singurele studii, din pacate fragmentare, apartineau lui Andrei Radulescu, marele carturar si prim-presedinte al Casatiei in perioada 1938-1940, la care se adauga unele referiri ocazionale la subiect. O asemenea situatie, departe de a ma descuraja, a reprezentat, dimpotriva, o provocare suplimentara. Pentru a ajunge la aceasta istorie a trebuit astfel sa consult cele mai diverse surse, de la Monitoarele Oficiale, la presa judiciara si pana la istoriile literaturii romane! Cat am reusit, ramane sa aprecieze cititorii si timpul in scurgerea lui implacabila. Pentru mine unul, faptul de a deschide drumul in aceasta privinta ramane prea meritoriu. Autorul