Istoria Socială A Satului Românesc

În prima parte a lucrării, Organizarea pe baze cneziale a celor mai vechi sate, Henri H. Stahl prezintă existența vechilor sate libere, în contextul în care clasa feudală devine latifundiară și procesul de „rumânire” se află în plină desfășurare, spre sfârșitul veacului al XVI-lea. În Contribuții la studiul satelor devălmașe românești arată caracteristicile generale ale acestui tip de organizare. Devălmășia sau stăpânirea în comun a unor bunuri, potrivit autorului are multiple forme. Există, de pildă, o devălmășie familială în sânul unei singure gospodării, cuprinzând fie o „familie simplă”, fie o „familie crescută”, de tip zadrugal. Dar această devălmășie nu trebuie confundată cu „satul devălmaș”, caracterizat printr-un complex de gospodării multiple, dotate cu un organ colectiv de conducere unică. În Teoria greșită a eroului eponim, fundator de sate indică cum cercetarea directă a satelor devălmașe duce la constatarea că populația lor nu e constituită dintr-o simplă juxtapunere de familii simple (cum e, de pildă, cazul în orașe), toate familiile fiind, dimpotrivă, organizate pe mai multe „cete”, strânse într-o singură obștie. În Organizarea socială a țărănimi explică modul în care capitalismul occidental a transformat statul; modul în care a accelerat și a schimbat direcția disoluției satului clăcășesc, dând naștere formelor neoiobage; a creat zone întregi de viață complet capitalizate: industria și comerțul capitalist, născut prin uciderea vechii forme de viață economică și socială a meseriașilor și neguțătorilor, organizați în breslele lor, prin distrugerea unei întregi clase, clasa de mijloc, și înlocuirea ei printr-o alta, deseori de origine neromânească. Indică, totodată, și faptul că o sumă de alte forme de viață au scăpat. În primul rând cele răzășești, care abia mai târziu au fost izbite de transformarea pădurilor în marfă de export. Au scăpat formele interne în schimbul cumpărării de mărfuri occidentale etc. În ultima parte, intitulată sugestiv, Satul, Henri H. Stahl prezintă caracteristicile vieții tradiționale.