Istoriile şi scenariile de viitor ale educaţiei

Jacques Attali analizează felul în care oamenii transmit cunoștințe în întreaga lume. Multă vreme, copiii au învățat în afara școlii. Învățau în familie și prin muncă. Abia mai târziu școala a preluat rolul principal. Attali susține că școala este acum amenințată de creșterea rapidă a populației, dar și de schimbările digitale.

Cartea îmbină istoria cu reflecția asupra felului în care trăim. Prezintă două scenarii sumbre despre cum ar putea învăța oamenii. În primul, resursele nu ajung pentru toți. Trei sferturi dintre oameni nu au parte nici de școală, nici de cunoaștere. În celălalt, mașinile introduc deprinderi utile direct în creierul uman. Apoi, genele iau locul instrumentelor digitale în transmiterea cunoștințelor. Oamenii devin ființe artificiale, alcătuite în mare parte din componente artificiale.

Attali nu consideră niciunul dintre aceste scenarii un destin inevitabil. El spune că avem mijloacele și înțelepciunea de a alege o altă cale. Cere schimbări majore care să ajute omenirea să supraviețuiască și să se dezvolte. Caută moduri de a educa în slujba păcii și a respectului față de natură.

Cartea se adresează celor interesați de felul în care s-a schimbat învățarea. Ea privește și spre viitor. Magda Jeanrenaud a tradus cartea din franceză. Această ediție face parte din colecția Plural M.