La umbra lui Don Quijote

Prima mea plimbare in peisaj hispanic am facut o cu ochii inchisi. Dar trebuie sa incep cu inceputul. Am stiut ca ma angajez la o calatorie prea lunga pentru rezistenta mea fizica si asa a fost. Mai intai trenul Iasi-Bucuresti. Dupa-amiaza, canicula… Iti imaginezi. Dar au fost si probleme in plus. In prima gara au urcat niste zilieri petrecareti, asa mi s-a parut in primul moment. Erau foarte bronzati, tatuati si se intorceau de la munca, am presupus eu, dar asta nu i-a ajutat cu nimic, nu le-a temperat agresivitatea. S-au simtit din primul moment ca acasa. Au deschis un casetofon cu manele, au inceput sa fumeze si sa bea, pigmentand totul cu niste injuraturi „adevarate”.