Melancolia

În Melancolia, Mircea Cărtărescu spune povești întunecate. Ele pun întrebări despre ceea ce se află dincolo de lumea fizică. Nu au un loc sau un timp bine definit. Se inspiră din parabole și basme. Au și accente suprarealiste, care le dau un aer de vis. Aceste proze se adresează cititorilor atrași de lumi țesute din vise. Nu se concentrează pe viața de zi cu zi sau pe actualitate.

Cărtărescu simte că această carte exprimă mult din ceea ce este el. A scris-o după Solenoid. Cartea caută să ajungă la cititori din toate culturile. Își propune să depășească granițele limbii și ale timpului. Autorul leagă atmosfera ei de arta lui Giorgio de Chirico. Picturile acestuia înfățișează porticuri și statui. Ele transmit și un sentiment de singurătate.

Cartea are un prolog și un epilog. Acestea încadrează șase texte, fiecare cu un titlu. Titlurile trimit la dans, melancolie și poduri. Ele trimit și la vulpi, piei și închisoare. Aceasta este a treia ediție. Cuprinde ilustrații de Sidonia Călin.

Cărtărescu a câștigat Premiul Thomas Mann în 2018. Romanul său Solenoid a intrat pe lista lungă a Premiului Booker în 2025. Sean Cotter a tradus romanul în engleză.