Ministerul public intre executiv si justitie - Ioan Alexandru, Otilia Giredariu

Pentru Romania, scoaterea Ministerului Public de sub autoritatea puterii executive si autonomizarea absoluta a acestuia ar fi o solutie nociva, dat fiind faptul ca, practic, s-ar reveni la modelul sovietic in care Procuratura era instrumentul cel mai dur sau mai rafinat de represiune la dispozitia puterii politice, a partidului unic. O asemenea formula este incompatibila, in opinia noastra, cu pluralismul politic si separarii puterilor statului, iar scoaterea Ministerului Public de sub autoritatea Ministerului Justitiei, respectiv a puterii executive, nu poate avea drept consecinta o asa-zisa scoatere a procurorilor de sub influenta politicului, ci, dimpotriva, ar crea un instrument total independent si care, intr-adevar, ar putea fi supus unor presiuni politice. S-ar crea, practic, o noua putere in stat. Nu apartenenta Ministerului Public la puterea executiva creeaza conditiile exercitarii unor presiuni politice (adevarata putere politica se afla la Parlament - adevaratul titular al puterii de reglementare primara), ci modul in care sunt distribuite competentele si felul in care sunt garantate conditiile exer- citarii acestor competente. Presiuni politice pot fi exercitate indiferent carei puteri i se subordoneaza Ministerul Public.