Minunatul Parinte Vitalie (Georgianul)- viata, nevointele, harismele

Minunatul Parinte Vitalie (Georgianul)- viata, nevointele, harismele  Acest om minunat ardea de iubirea lui Dumnezeu si mai mult decat orice se straduia sa-L slujeasca doar pe El, Caruia I se daruise cu totul.  Cu iubire plina de devotament lucra ogoarele Domnului si cultiva vlastarele plapande ale nepretuitelor suflete omenesti, pazindu-le de naduful amiezii cu umbra lui si de gerurile iernii cu caldura rasuflarii sale. Noi, cei ce am crescut cu laptele harului sau dumnezeiesc, prin iubirea pe care o aratam il asezam pe parintele Vitalie intre marii lucratori ai duhului in icoana „Slava Bisericii sobornicesti a Georgiei”.  Smerenia era principala virtute a parintelui Vitalie, pe care a dobandit-o pe deplin, iar aceasta virtute provoca uimire si mirare oamenilor din jurul sau. Poate de aceea i s-a dat harul Sfantului Duh, a carui dovada este iubirea lui plina de devotament fata de Dumnezeu si de oameni. E cu neputinta ca cineva sa determine cu exactitate cate alte virtuti ascundea in el acest vas al Sfantului Duh. Acest lucru este stiut doar de Dumnezeu, Caruia I-a inchinat intreaga lui viata. Parintele Vitalie Il urma, purtandu-si crucea.  Parintele Vitalie s-a jertfit la propriu pentru ceilalti, din dragoste pentru aproapele. Spunea mereu: „Trebuie sa-i ajutam pe ceilalti silindu-ne pe cat putem”. De atunci s-a silit cat a putut si s-a dedicat acestei lucrari.  „Sa ne iubim aproapele si sa-L iubim pe Hristos. Sa-i iubim pe cei ce ne calomniaza, pe vrajmasii nostri, si portile bucuriei ni se vor deschide, iar Hristos cel Inviat va rasplati sufletul nostru, care a inviat in iubire. Doar acestea putine le asteapta de la noi Domnul! Prin ele vom dobandi raiul! Prin ele vom dobandi invierea! Sa-i iubim pe semeni si sa traim in Hristos, Care a inviat dupa patimile si moartea Lui si Care a suferit din iubire pentru noi”. Printre multele harisme duhovnicesti parintele Vitalie avea si harisma stravederii, pe care insa se straduia s-o ascunda. Pentru el nu existau distante. Uneori, cand discuta cu cineva, parintele zicea: „Spuneti-mi orice oras din lume. Pot sa va spun unde se afla cutare strada din acel oras, sau cata lume traieste in el”. Si, desigur, aceste informatii parintele nu le lua din ghiduri turistice...  Cuprins: In loc de introducere Capitolul I: Anii copilariei Capitolul II: La sihastria Glinska Capitolul III: In orasul Taganrog Capitolul IV: In pustie Capitolul V: La Tbilisi Capitolul VI: Pelerinaje in Rusia Capitolul VII: Crucea slujirii pastorale Capitolul VIII: Despre harismele duhovnicesti Capitolul IX: Adormirea parintelui Vitalie Capitolul X: Povete si invataturi ale parintelui Vitalie