Mitul terapeutului netulburat

Marie Adams analizează felul în care problemele personale ale terapeuților le influențează munca. Studiul său se bazează pe mărturiile a 40 de psihoterapeuți din școli de gândire diferite. Aceștia vorbesc despre despărțiri, doliu și boală. Discută și despre depresia și traumele din propriile vieți. Autoarea cercetează cum le influențează trecutul alegerea profesiei. Totodată, se întreabă cum le afectează lucrul cu clienții viața de acasă.

Acest studiu de nonficțiune se adresează atât terapeuților începători, cât și celor cu ani de practică. Arată cum pot învăța unii din greutățile celorlalți. Adams explică felul în care deschiderea către propria vulnerabilitate îi poate ajuta să ofere îngrijire. Totuși, aceasta poate aduce și riscuri în munca lor. Suferința proprie îi poate ajuta să înțeleagă nevoile clienților. Dar le poate reduce concentrarea și atenția față de sentimentele acestora. Mărturia lui Carmen arată cum durerea fizică îi perturbă munca. Acest lucru se întâmplă chiar și în timp ce urmează un tratament. Adams sugerează că durerea ei poate fi simțită de clienți, deși nimeni nu vorbește despre ea.

Cartea examinează rușinea de a cere ajutor după încheierea formării. Terapeuții pot simți că ar fi trebuit să-și vindece rănile din trecut. Reapariția lor le poate părea un eșec. Adams cercetează cum îi face această teamă să-și nege propriile nevoi. Ea explorează revenirea la terapie când viața sau munca reactivează traume din trecut.

Adams este psihoterapeută și predă la Metanoia Institute din Londra. Predă și la Institute for Arts Therapy and Education. A condus ateliere despre traumă și sănătate mintală. Vlad Vedeanu a tradus această ediție din engleză.