Moartea si boala vin din cer

Emil Strainu analizează amenințări care ar putea ucide întreaga omenire. Altele ar putea ucide un număr uriaș de oameni. El leagă aceste riscuri de neglijarea climei și a condițiilor de pe Pământ. Susține că oamenii pot folosi aceste sisteme pentru a face rău. Această carte de nonficțiune se adresează cititorilor interesați de amenințările globale. Ea abordează și războiul purtat prin modificarea mediului natural.

Cartea pornește de la relatări vechi despre sfârșitul lumilor. Heraclit și stoicii au scris despre distrugerea prin foc. Polibiu a scris despre foamete, inundații și boli. A scris și despre erupții vulcanice. Lucrețiu și Seneca au oferit alte perspective asupra distrugerii prin foc și apă. Cartea cuprinde povestiri despre potop din India, China, Babilon și Biblie. Strainu leagă fiecare viziune asupra sfârșitului de cultura din care provine. El analizează și afirmații despre societăți umane din trecut. Potrivit acestora, catastrofe la scară mondială le-ar fi nimicit.

El examinează apoi studiul Clubului de la Roma din 1972, Limitele creșterii. Acesta pune în legătură numărul oamenilor cu hrana și poluarea. Analizează și legăturile cu industria și resursele. Strainu compară previziunile lui H. G. Wells cu ceea ce s-a întâmplat ulterior. Acestea privesc zborul și franceza ca viitoare limbă mondială. Strainu propune chineza ca altă posibilă limbă comună a lumii.

Strainu este general de brigadă în retragere și deține un doctorat. Printre domeniile sale se numără războiul geoclimatic, adică războiul care folosește clima Pământului. El menționează și modificarea mediului în scopuri militare ca domeniu de activitate. Aceasta înseamnă schimbarea mediului natural de către forțele armate. Participă la evenimente științifice internaționale pe aceste teme. Insistă asupra afirmației sale că oamenii pot controla vremea și clima. Vede și globalizarea ca pe un pas spre sfârșitul omenirii. Acestea sunt afirmațiile sale, nu fapte dovedite prin cercetare.