Nu-i uşor să fugi de fericire

Ileana și Bogdan se întâlnesc la o reuniune de școală după douăzeci de ani. Ileana și-a făcut un nume în străinătate ca fotografă. Pare liberă și îndrăzneață, dar ascunde îndoieli adânci. Evită să prindă rădăcini și să se apropie de oameni, considerând asta o dovadă de putere. Reîntâlnirea cu Bogdan o face să-și pună la îndoială această convingere.

Bogdan este polițist și își crește singur cele două fiice mici. Își urmează instinctul și nu se dă bătut. Pe măsură ce se apropie, el o provoacă pe Ileana să-și înfrunte teama de viață. Povestea lor explorează familiile cu probleme și suferința ascunsă din căsnicie. Urmărește și rănile pe care le lasă oamenii atunci când îi părăsesc pe ceilalți. Ridică întrebarea cum le transmit adulții copiilor traumele pe care nu și le-au vindecat. Amândoi trebuie să înfrunte adevăruri pe care au încercat mult timp să le evite.

Această poveste de dragoste contemporană urmărește adulți în jurul vârstei de patruzeci de ani. Se adresează cititorilor care apreciază poveștile de iubire marcate de răni de familie. Perspectiva se schimbă pentru a arăta poverile fiecăruia. În romanul său de debut, Laura Frunză explorează curajul de care au nevoie aceste personaje. Ele trebuie să înfrunte rănile trecutului și să creeze legături apropiate.

Frunză este traducătoare și bloggeriță și lucrează în resurse umane. A studiat germana și engleza și a absolvit în 2003. Scrie recenzii și discută cu scriitori despre operele lor. De asemenea, găzduiește evenimente literare și ateliere. Se implică în încurajarea lecturii în rândul copiilor și al tinerilor. Și-a început blogul despre viața de familie în 2008. A publicat anterior și o carte de lucru manual. A scris și o poveste pentru copii împreună cu alte mame, pentru a-i ajuta pe copii să se vindece. Locuiește în București cu soțul și cei doi copii.