O istorie a lumii moderne (1920-2000)

Rareori se întîmplă ca o carte de istorie, şi încă una de istorie contemporană, să cunoască succesul pe care l-a avut masivul volum al lui Paul Johnson imediat după apariţia sa, în 1983. Şi totuşi succesul Istoriei lumii moderne nu are nimic surprinzător, căci autorul - renumit publicist şi scriitor britanic - ştie să alieze ca puţini alţii detaliul analitic cu ampla viziune sintetică, exactitatea ştiinţifică cu accesibilitatea stilului. Istoria sa pune în evidenţă cîteva din coordonatele esenţiale sub semnul cărora stă veacul XX - triumful cosmologiei lui Einstein, impactul psihologiei abisale, întruparea utopiei marxiste, apariţia fascismului - şi urmăreşte apoi convulsiile care l-au străbătut: cele două războaie mondiale, războiul rece şi, în a doua ediţie a cărţii, publicată în 1992, căderea comunismului.„Istoric al ideilor, mentalităţilor şi pasiunilor colective, gînditor conservator mereu iconoclast şi imprevizibil, Paul Johnson oferă în acest volum o perspectivă lucidă asupra unui secol în care civilizaţia s-a prăbuşit, iar barbaria a renăscut în veşminte ideologice. Este vorba despre acel secol pe care regretatul Matei Călinescu, scriind despre această carte, l-a numit «al monştrilor». în această teratologie, Lenin, Stalin, Hitler, Mao sînt falşii profeţi ai unei purificări absurde, aberante, catastrofale. A fost un secol al ideologiilor liberticide şi al terorii universalizate. A fost însă, nu mai puţin, un secol al rezistenţei antitotalitare, al supravieţuirii demnităţii în pofida atîtor capcane, obstacole şi pericole. Cartea lui Johnson se citeşte pe nerăsuflate, asemenea unui roman în care eroii sîntem chiar noi, prinşi în marele angrenaj al unei modernităţi ambivalente şi paradoxale.“ (Vladimir TISMĂNEANU) „O carte cu adevărat valoroasă, în care viziunea istorică se îmbină cu perspectiva critică. O istorie a lumii moderne reprezintă mai mult decît o cronică de mari dimensiuni a evenimentelor şi personajelor istorice. Lectura sa este un prilej de veritabilă desfătare intelectuală.“ (Robert A. NISBET, The New York Times Book Review) „Sînt numeroase paginile care te iau prin surprindere, iar alteori e chiar tulburător unghiul inedit din care se abordează întîmplări sau protagonişti de altfel arhicunoscuţi din sfera politică, militară, economică, ştiinţifică, religioasă sau filozofică.“ (Edmund FULLER, Wall Street Journal)