Paienjenisul crimelor

Strainul imbracat cu jacheta din piele de caprioara incercui talia animatoarei. Prinse privirea patronului si ii ceru tacit incuviintarea. Ali aprecie gustul clientului. Lucia era frumoasa ca o papusa, cu parul ei roscat, ochii albastri si tenul ca de portelan. Promise: - Lucia te va ajuta sa te relaxezi. Du-te in camera. In aceeasi clipa, tobele bubuira, anuntand ca peste douasprezece ore, anul 1990 va apartine trecutului. Ali urca pe podium. Atinse umarul solistului, dandu-i de inteles ca poate sa se retraga. Racni: - Bucurati-va, prieteni! A inceput Carnavalul animalelor! Sa inchinam pentru el si pentru 1991 care se grabeste sa vina cu traista plina! Strainul urca scarile cu pasi nesiguri, sprijinindu-se de balustrada. Simtea privirile lui Ali si ale body-guardului in ceafa. Ajunse la ultimul etaj. Isi scoase jacheta, ca si cum ar fi fost coplesit de caldura; o azvarli de-a curmezisul umarului, tinand-o cu doua degete. In mana ramasa libera ascundea o seringa minuscula; incapea perfect in spatiul dintre inelar si degetul mijlociu.