Pe umerii giganților

Umberto Eco se întreabă cum se dezvoltă cultura și cum capătă ideile putere. Cercetează cum s-a conturat felul nostru de a trăi. Urmărește schimbările în ceea ce socotim frumos. Se întreabă cum ajung afirmațiile false să treacă drept adevăr. Analizează și felul în care acestea schimbă istoria. Explorează de ce cred oamenii că evenimentele sunt puse în mișcare de comploturi secrete. Examinează eroi celebri din ficțiune și forme de artă. Alte teme sunt aforismele, adică vorbele scurte și înțelepte, și parodia, care ridiculizează prin imitație.

Cartea reunește 12 conferințe pentru cititorii atrași de filosofie și literatură. Se adresează și celor interesați de estetică, etică și mass-media. Aceste domenii cercetează frumosul, binele și răul, precum și mijloacele de a ajunge la un public larg. Eco a susținut conferințele la festivalul Milanesiana între 2001 și 2015. Elisabetta Sgarbi a fondat și a condus evenimentul. Temele anuale ale festivalului i-au oferit adesea lui Eco un punct de plecare. El se adresa publicului festivalului, nu susținea prelegeri academice pentru specialiști. Tonul său este cald, cu ironie și umor. Recurge și la critici tăioase când consideră că este nevoie.

Cartea cuprinde multe imagini pe care Eco le-a prezentat în conferințele sale. Titlul pornește de la o zicală din Evul Mediu. Eco îi răstoarnă sensul. Poate că acum părem mici, dar el propune o schimbare de perspectivă. Giganții viitorului ar putea sta pe umerii noștri.