Povești și patimi

Povesti si patimiDupa un roman de debut excelent, Paianjenul rosu, Mircea Cruceru revine cu o carte de proza scurta, numita Povesti si patimi. Povestile pe care ni le insira de data asta autorul pe ghemul invizibil al unui fior narativ foarte bine stapanit sunt cateva perle inegale intre ele numai din punct de vedere al marimii, caci din orice alt unghi le-am privi acestea se remarca in mod egal, fiecare avand momentul sau de stralucire separata, dar si stralucirea unui colier intreg, care se datoreaza, practic, asortarii impecabile a partilor una cu alta.Sunt povesti dintr-un timp si spatiu aproape imemoriale, care reiau marile teme ale literaturii universale clasice, nu insa in scopul vreunei reinterpretari moderne, fie ea reusita ori trasnita, ci mai degraba in acela al unei traduceri a lor dintr-un limbaj care, de atata uz, s-a tocit pana la a-si pierde orice luciu intr-unul nou si cu desavarsire poetic, desi vorbim de o carte epica. Ele au aroma si gustul acelui caimac al cafelei la ibric a cafegiului de pe vremuri, pe care niciun aparat modern nu le-ar putea imita si de care, oricat de sofisticate si in oricate variante ar fi noile bauturi de astazi, unui bautor de cafea veritabil i se face, la un moment dat, un dor inevitabil.Issabela Cotelin