Primejdia mărturisirii

Volumul contine dialogurile„intrupate la Rohia” intre autorul Jurnalului fericirii si Ioan Pintea, convorbiri care puncteaza o serie de momente esentiale ale itinerarului spiritual al lui N. Steinhardt. Redescoperim cultura romaneasca din perioadele inter- si postbelica, N. Steinhardt evocind numeroase personalitati, precum Nae Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Geo Bogza, Nichita Stanescu, Ioan Alexandru sau Mircea Cartarescu. „O carte vie, plina de farmecul inteligentei si al sinceritatii... Este o carte-document care, impreuna cu Jurnalul fericirii..., arata un destin de intelectual roman in lupta cu«pacatosenia» lui lumeasca si cu aspiratia sa de a se «induhovnici» prin Hristos.” (Eugen Simion) „Am trait cu voluptate de ucenic apropierea de Parintele Nicolae. Pentru mine el a fost Avva, Antrenorul. Antrenorul acesta nu a scos din mine un jucator de elita, pentru ca m-a antrenat mai mult pe«margine», dar, fara doar si poate, a scos din mine un iubitor de joc, de jucatori. Admiratia pentru marile spirite, pentru marile jocuri si jucatori, pentru campioni o detin, desigur, de la el. El numea cultura, ca si Huizinga, un mare joc.” (Ioan Pintea) N. Steinhardt se naste la Bucuresti pe 29 iulie 1912. Isi face debutul publicistic foarte de timpuriu in revista Liceului „Spiru Haret”. Isi ia bacalaureatul in 1929 si frecventeaza cenaclul „Sburatorul”, iar in 1932 isi ia licenta in Drept. In 1934 incepe sa colaboreze la Revista burgheza si publica sub pseudonimul Antisthius volumul parodic In genul… tinerilor. Isi ia doctoratul in Drept in 1936. In 1935 si 1937 publica impreuna cu Emanuel Neuman studiile Essai sur une conception catholique du Judaisme si Illusions et realites juives. Colaboreaza la Libertatea si la Revista Fundatiilor Regale. Dupa razboi, publica pentru scurta vreme in Universul literar, Victoria, Tribuna poporului si, din nou, Revista Fundatiilor Regale. Refuza sa colaboreze cu noul regim. In 1960 este anchetat, apoi condamnat in „lotul Noica-Pillat” la 12 ani de munca silnica. Trece prin inchisorile Jilava (unde este botezat de parintele Mina Dobzeu), Gherla si Aiud. Eliberat in august 1964, va reveni dupa citiva ani in lumea literara prin traduceri, medalioane, cronici etc. In 1972 termina prima versiune a capodoperei sale, Jurnalul fericirii. Publica volume de eseuri si de critica foarte bine primite, desi unele sint puternic cenzurate. Monah din 1980, ramine activ pe terenul eseisticii si al criticii. Se stinge la 30 martie 1989.