Profetii relativismului moral. O istorie a transformarii constiintelor

Lumea contemporană a pierdut sensul adevărului şi al binelui. Adevărul unic şi binele suprem sunt privite astăzi ca nişte „mituri universaliste” depăşite. Orice absolutism, în afară de „adevărul absolut” al relativismului, a fost renegat. În schimb, cultura occidentală de azi a adoptat noul fundamentalism secular al subiectivismului radical şi o fobie faţă de adevăr. Relativismul este ideologia care contestă fundamentul real al principiilor şi cauzelor prime şi neagă toate valorile derivate din contemplarea lor. La fel ca orice ideologie, ea oferă o schemă logică pe deplin coerentă (adevărul este subiectiv şi multiplu; fiinţa umană are libertatea de a-şi construi propriul său „adevăr”), omiţînd însă întrebările privitoare la scopul final al vieţii omului. Ideologia relativismului moral nu s-ar fi putut însă impune în cultura modernă în absenţa unor momente inaugurale şi „profetice”: ambiguităţile eticii lui Machiavelli, drama hegeliană a istoriei în care valorile nu mai sunt decît nişte expresii ale diferitelor epoci şi distrugerea marxistă a conştiinţei individuale. Tereza-Brînduşa Palade (n. 1970, Bucureşti) este doctor în filozofie, cadru universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice (SNSPA, Bucureşti), unde predă etică politică, şi colaborator al revistei Idei în dialog.