Protectia diversitatii culturale in dreptul international: modelul "uniti in diversitate"?

Redescoperirea impactului si a rolului pe care cultura le poate avea in sfera relatiilor sociale s-a reflectat, printre altele, si prin consacrarea diversitatii culturale ca valoare a comunitatii internationale. Adoptarea in anul 2001 a Declaratiei UNESCO privind diversitatea culturala a avut o dimensiune simbolica importanta in evolutia dreptului international public. Considerata, anterior acestui moment, o frana pusa in calea dezvoltarii, un obstacol in calea modernitatii, progresului ori a democratiei, diversitatea culturala a devenit resursa si sursa a dezvoltarii, democratiei, stiintei si pacii. Implicandu-se in mod activ in conturarea acestei noi abordari la nivel international, Uniunea Europeana a devenit si principalul ei promotor si sustinator, transformand-o intr-un element esential al politicii sale externe. Relatia care s-a stabilit intre dreptul Uniunii si dreptul international general este una ce poate fi caracterizata printr-un castig pentru fiecare dintre partile implicate: dreptul international ofera institutiilor Uniunii instrumentele necesare pentru a atinge unitatea europeana si, in acelasi timp, Uniunea serveste la implementarea dreptului international al diversitatii culturale. Lucrarea de fata incearca sa aduca o serie de argumente privind acest din urma aspect. Astfel, consideram ca Uniunea serveste, intr-adevar, la implementarea, dupa propriul sau model – „uniti in diversitate” –, a dreptului international al diversitatii culturale, contribuind, prin intermediul valorilor promovate in cadrul politicii sale externe, la consolidarea acestuia si la nivel mondial.