RUPEREA BLESTEMULUI. Revoluția română din decembrie 1989.

Cătălin Ranco Pițu analizează revolta din România din decembrie 1989. El examinează și ce a urmat. Susține că informațiile false au ajutat grupul lui Ion Iliescu să preia puterea. Se concentrează asupra fricii de teroriști de după 22 decembrie. Leagă această frică de moartea oamenilor după fuga soților Ceaușescu. Aceștia au fost apoi arestați și executați. Lucrarea de istorie se adresează cititorilor care vor să înțeleagă aceste evenimente controversate.

Pițu respinge afirmațiile că o forță teroristă ar fi atacat populația. El atribuie violențele rețelei lui Iliescu din politică și armată. Îi aduce în discuție pe Gelu Voican Voiculescu și Nicolae Militaru. Amândoi erau apropiați ai lui Iliescu din anii regimului comunist. O mare parte a cărții se bazează pe mărturii. Autorul folosește și o anchetă a Senatului, precum și relatări din presă. Acestor surse li se adaugă transcrierile emisiunilor TVR.

Cartea întreabă cum a pierdut Ceaușescu puterea în câteva ore. Cine a tras în civili? De ce au continuat să moară oameni? Ea examinează și diversiunea radioelectronică: metode de inducere în eroare prin semnale radio și electronice. Întreabă de ce au fost executați soții Ceaușescu. A fost o revoltă sau o lovitură de stat pentru preluarea puterii? Pițu cântărește ambele interpretări. Cercetează și presupusele legături dintre teroriști și Securitate. Contestă versiunile pe care personaje-cheie continuă să le susțină. Contestă și versiunile Institutului Revoluției Române. El caută adevărul și dreptatea. Îl preocupă și felul în care publicul își amintește aceste evenimente.

Pițu își valorifică experiența de procuror militar. S-a născut la Timișoara în 1973. A studiat dreptul la Universitatea Ecologică din București. S-a pregătit în drept penal și criminalistică, domeniu care ajută la elucidarea infracțiunilor. În 2001, a devenit membru al filialei Timișoara a Asociației de Științe Penale. În 2016, s-a mutat la București pentru a ancheta revolta. În 2020, a preluat conducerea Secției Parchetelor Militare. Avea atunci 23 de ani de activitate în magistratură.

A semnat rechizitoriul întocmit în dosarul Revoluției. Dosarul cuprindea 3.000 de volume. Rechizitoriul cerea trimiterea în judecată pentru presupuse infracțiuni contra umanității. Îi viza pe Iliescu, fostul președinte, și pe Voiculescu, fostul viceprim-ministru. Îl viza și pe Rus Iosif, fostul șef al aviației militare.