Simboluri arhetipale în basme

Marie-Louise von Franz studiază felul în care se maturizează fecioarele din basme. Ea vede fecioara ca pe un sine feminin încă în formare. Căutarea ei leagă viața conștientă de inconștient. Fecioara trebuie să înfrunte și animusul, figura masculină din propriul psihic.

Cartea urmărește această luptă în basme din multe culturi. Animusul poate lua chipul unui tată care devorează sau comite incest. Poate apărea ca un mire demonic sau ca un prinț chipeș. În basme apare și o mamă androgină, deopotrivă masculină și feminină. Mai apar un turn întunecat și rece și o mamă vitregă crudă. Aceste întâlniri aduc amenințări, dar oferă și șansa unei uniri. Von Franz numește această unire coniunctio.

Ea leagă animusul de viața femeilor alături de bărbați. Îl leagă și de propria lor viață lăuntrică. Îl vede ca pe o forță în viața spirituală. El este echivalentul animei din psihicul masculin.

Studiul folosește psihologia jungiană pentru a explora sensul basmelor. Se adresează cititorilor atrași de acest subiect. Este al treilea volum din operele reunite ale autoarei. Oana Badea a tradus textul din engleză.

Von Franz (1915–1998) a studiat la Universitatea din Zürich. În aceeași perioadă, a urmat cursurile lui Jung la ETH. În decurs de zece ani de la întâlnirea cu el, și-a obținut doctoratul. Domeniul ei era filologia clasică, studiul textelor și limbilor antice. Tot în acea perioadă, a început să lucreze în psihanaliză. A devenit analistă jungiană, precum și eleva și colega lui Jung. A devenit și expertă în manuscrise alchimice. A contribuit la fondarea Institutului C.G. Jung din Zürich. A scris peste 25 de cărți, multe despre basme.