Sinele complex al literaturii. Dialogurile alteritatii

Acumulari succesive, reveniri lamuritoare asupra unor constante interogatii despre structurile de argumentare ale textului literar, relatiei dintre text si context, problematica subtila a complementaritatii dintre narativ si descriptiv, teatralitatea interbelica si experimentele sale ce stau sub semnul singularizarii canonice, imaginea culturii romanesti interbelice ca sine complex, toate au condus in timp la aparitia acestei carti. Studiul despre teatralitatea interbelica din primul capitol pune in perspectiva arta teatrala expresionista ca sinteza dintre gotic si indic, model absolut, reduplicat si in poemele lui Lucian Blaga, in care metaforele revelatorii fac apel la „infigurabila transcendenta” si la epifania misterului. Exegeza teatrului substantialist al lui Camil Petrescu descrie „metoda noocrata a substantialitatii”, denumita metoda experientei apogetice, care fixeaza ca obiect al cunoasterii concretul insusi, experientele individuale, trairile intense in scopul de a surprinde esenta existentei. Dramaturgia lui Mircea Eliade angajeaza intelegerile in planul mistic, in consens cu fenomenul teatral Living theatre, dar si cu recuperari neincercate in spatiul romanesc din dramaturgia antica indiana, prin Natya Sastra. Sectiunea dedicata textului descriptiv probeaza, prin analize de text, premisa conform careia codurile culturale in dialog loial cu programele narative, cu scenariile textului, afirma confluentele acestora in toate ancorele naratiunii, verificand limbajul semnificativ al simbolurilor, omologarea detaliilor semnificative si a reprezentarilor descriptive cu presupusul scenariu de interpretare. O parte din continutul acestei sectiuni a constituit schita unui curs universitar initiat pentru studentii Facultatii de Litere, din Universitatea „Ovidius” din Constanta. Capitolul care da si titlul cartii, Sinele complex al literaturii. Dialogurile alteritatii, se opreste asupra textului literar ca document refrangibil al unei epoci, ce inregistreaza fapte semnificative, o serie de universuri emotionale si de scenarii alternative pe care eul in fata lumii le structureaza reflexiv. Ne intereseaza rezultatul acestor contaminari succesive, un sine social complex, un sine cu multe fatete, ca semn al internalizarii comportamentelor identitare ale celuilalt. In consecinta, modelul memoriei cu urme multiple, asociat multiculturalitatii explica aparitia sinelui social inconstant si mai departe imprecizia coagularii comportamentelor identitare, imaginea unei culturi ce ar putea lamuri complexitatea acestei zone. Studiile din acest capitol au aparut anterior fie in paginile Analelor Stiintifice ale Universitatii Ovidius Constanta, Sectiunea Filologie sau a unor volume colective, printre care amintim: Dilemele identitatii, Forme de legitimare a literaturii in discursul cultural european al secolului XX, Editura Universitatii Transilvania din Brasov, 2011, Dialog cultural in spatiul sud-est european, Bucuresti, Editura Universitara, 2013, Mircea Muthu in orizontul sintezei, Editura Arhipela XXI, Targu Mures 2014, Literatura, teatrul, filmul, Editura University Press, Constanta, 2015. Lacramioara Berechet