Spărgătoarea de coduri

Walter Isaacson spune povestea vieții lui Jennifer Doudna. El explorează și cercetările ei asupra CRISPR. Acest instrument le permite oamenilor de știință să modifice ADN-ul. El aduce speranța unor noi tratamente pentru boli. Ridică însă și întrebări grele despre bine și rău. Cartea îmbină biografia cu știința. Se adresează cititorilor interesați de editarea genelor și de costurile ei umane.

Interesul lui Doudna a apărut în clasa a șasea. Tatăl ei i-a dăruit Elicea dublă, de James Watson. La început, a crezut că era un roman polițist. Cartea relata cursa pentru descifrarea structurii ADN-ului. Această cursă a captivat-o. Mai târziu, un consilier școlar i-a spus că fetele nu puteau deveni oameni de știință. Ea a ales această cale în ciuda avertismentului lui.

Isaacson arată cum Doudna și colegii ei au folosit cercetarea fundamentală. Au transformat-o într-un instrument pentru editarea genelor. El urmărește munca din laborator, descoperirile întâmplătoare și scopurile comune. Prezintă și disputele aprinse, reuniunile științifice și intuițiile de moment. Toate contribuie la progresul științei. Contextul istoric mai larg merge înapoi până la Charles Darwin și Gregor Mendel. Doudna a împărțit Premiul Nobel pentru Chimie din 2020 cu Emmanuelle Charpentier.

Cartea urmărește rolul lui Doudna în dezbaterile despre folosirea CRISPR. Ar putea editarea genelor să ajute oamenii să se apere de virusuri? Ar putea preveni depresia? Ar trebui părinții bogați să poată schimba înălțimea copiilor lor? Ar trebui să le poată schimba forța sau inteligența? Isaacson leagă aceste întrebări de căutarea unor vaccinuri împotriva coronavirusului în 2020. El vede o trecere de la instrumentele digitale spre științele vieții. Povestea pune întrebarea cum a apărut viața. Leagă această întrebare de alegeri care ne-ar putea modela viitorul ca oameni.