Descriere

Mărturiile de până acum ne duc la ideea sigură că, prin Titu Maiorescu, elocinţa românească şi-a câştigat cel mai frumos renume. în discursurile sale el atingea adesea înălţimi nebănuite, depăşite numai de sine însuşi. Nu am vrea să lăsăm a se crede că Maiorescu a fost numai elogiat. Mulţi dintre cei care l-au cunoscut i-au reproşat, în timpul vieţii, dar mai ales după moarte, diverse erori sau insuficienţe. Dintre semnatarii amintirilor despre Maiorescu amintim pe I. A. Basarabescu, I. Al. Brătescu-Voineşti, Delavrancea, Mircea Djuvara, S. Mehedinţi, C. Meissner, Iacob Negruzzi, P. P. Negulescu, Sextil Puşcariu sau Al. Vlahuţă şi asta fără pretenţia de a fi epuizat lista evocatorilor. Amintirile despre Titu Maiorescu au o însemnătate deosebită în cunoaşterea omului şi intelectualului, a profesorului şi omului politic, precum şi a conjuncturilor culturale şi istorice ale timpului.