Transilvania în lupta de idei

Documentele istorice cercetate în lucrarea de faţă atestă faptul că exponenţii curentului radical-democrat au încercat să concilieze acest principiu cu aşa-numitul „drept istoric maghiar” asupra teritoriilor locuite în majoritate de către românii şi slavii din Ungaria. Strădania lor, sortită eşecului de la bun început, a stat la baza programului maximal radical, elaborat de Jászi Oszkár, în primăvara anului 1918. Dezbaterile de idei în jurul restructurării acestei zone a Europei potrivit cu cerinţele statului de drept modern, relevau în faţa lumii civilizate că acest program, care prevedea crearea în locul monarhiei habsburgice a unei confederaţii a cinci state considerate „legitime” („Ungaria istorică”, Polonia, Cehia, Austria germană şi Iliria), nu puteau constitui soluţia problemei naţionale.