Tratat de psihologie clinica si psihopatologie - Serban Ionescu. Traducere de Aliza Peltier

Pe langa evolutia conceptelor, teoriilor si metodelor psihologiei clinice si psihopatologiei si elementele de psihopatologie generala (cu mentionarea variantelor terminologice din DSM-IV-TR, ICD-10, CFTMEA-R-2000), urmarind semiologia, etiologia, epidemiologia, diagnosticul diferential, tratamentul si evolutia bolii prezentate in primele doua parti, Tratatul de psihologie clinica si psihopatologie ofera psihologului clinician instrumente utile desfasurarii activitatii sale. Autorii, toti clinicieni, pun accent asupra consultatiei clinice – conducerea ei si tehnicile de relansare a discursului, stabilirea relatiei interpersonale, replicile adecvate si neadecvate in consultatia clinica – ilustrand cu exemple toate aceste aspecte. Sunt abordate si tehnicile de analiza a datelor clinice si elaborarea unui proiect de cercetare clinica. In ultima parte a tratatului sunt incluse domenii conexe psihologiei clinice – neuropsihologia clinica si psihologia sanatatii. * Michèl Montreuil este profesor de psihologie clinica la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis Jack Doron este profesor de psihologie clinica si psihopatologie, Université Bordeaux 2 Serban Ionescu este profesor de psihopatologie la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis si profesor emerit la Université du Québec à Trois-Rivières Alain Blanchet este profesor de psihologie clinica la Université Paris 8 Vincennes – Saint-Denis Cuprins Lista autorilor  Cuvant inainte  Introducere. Psihologia clinica si psihopatologica: o indispensabila abordare multidimensionala  Prima parte Istorie si baze 1. Istorie, teorii si metode de Jack Doron si Jean-Louis Pedinielli A. Istoria psihologiei clinice, de Jack Doron  I. Crearea conceptului de psihologie clinica II. Un somn indelungat  III. Nasterea psihologiei clinice franceze  B. Teoria si metodologia psihologiei clinice, de Jean-Louis Pedinielli  I. Studiul de caz  II. Consultatia  III. Testele si scalele  IV. Observatia clinica  C. Teoriile, de Jean-Louis Pedinielli  I. Psihanaliza  II. Fenomenologia  D. Psihologie clinica si psihopatologie, de Jack Doron  I. Practici clinici, practici de cercetare  II. Psihopatologie si epidemiologie  a. Normalitate si patologie  b. Stabilitate, instabilitate a simptomelor, comorbiditate  c. Interactiuni biozpsihosociale  III. Diagnostice descriptive si modele psihopatologice E. Concluzie, de Jack Doron I. Existenta, suferinta II. Subiect, etica III. Pentru o renastere a psihologiei clinice 2. Bazele teoretice ale psihologiei clinice si psihopatologiei de Monique Plaza si Henri Cohen A. Putina istorie B. Psihologia clinica si demersul diagnostic  I. Practica nuantata a testelor II. Disfunctii elementare, tulburari complexe III. Analiza interactiunilor si feedbackurilor in anamneza IV. Notiunea de psihopatologie secundara  C. Psihologia clinica si psihopatologia  I. Modelul biomedical  II. Modelul psihanalitic  III. Modelul behaviorist IV. Modelul cognitivist  V. Modelul sistemic  VI. Modelul umanist  D. Spre o abordare integrativa  I. Exemplul dislexiei II. Cognitie, emotii si neurostiinte  Partea a doua Psihopatologie generala 3. Tulburarile de dezvoltare la copil de Colette Jourdan-Ionescu si Serban Ionescu Prolegomene la o psihopatologie a copilului  A. Tulburarile dezvoltarii in marile clasificari internationale B. Tulburarile specifice ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (ICD) sau tulburarile comunicarii (DSM) sau tulburarea vorbirii si limbajului (CFTMEA)  I. Tulburari specifice ale achizitiei articularii (ICD) sau tulburari fonologice (DSM) sau tulburare izolata a articularii (CFTMEA)  a. Semeiologie b. Epidemiologie 6? erban Ionescu si Alain Blanchet c. Etiologie d. Tratament II. Tulburari ale achizitiei limbajului de tip expresiv (ICD si DSM) sau retard al vorbirii (CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Diagnostic diferential  III. Tulburari ale achizitiei limbajului de tip receptiv (ICD) si tulburare a limbajului de tip mixt receptiv-expresiv (DSM) sau disfazie (CFTMEA)  a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologia (tulburarii de tip mixt receptiv-expresiv)  d. Diagnostic diferential  IV. Afazie dobandita cu epilepsie (sindrom Landau-Kleffner) (ICD) sau afazie dobandita cu epilepsie (CFTMEA)  a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Evolutie V. Alte tulburari ale dezvoltarii vorbirii si limbajului (ICD si CFTMEA) VI. Mutism electiv (ICD), mutism selectiv (DSM si CFTMEA)  a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Diagnostic diferential  VII. Balbism  a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Diagnostic diferential  e. Tratament  f. Evolutie C. Tulburarile specifice ale achizitiilor scolare (ICD) sau tulburari ale invatarii (DSM)  a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologia tulburarilor invatarii d. Diagnosticul diferential e. Tratament  f. Evolutie II. Tulburare specifica a citirii (ICD), tulburare a citirii (DSM) sau tulburare lexicografica cu dislexie izolata (CFTMEA)  a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Tratament si evolutie III. Tulburare specifica de aritmetica (sau de calcul, de invatare a matematicii sau discalculie) (ICD si CFTMEA), tulburare de calcul (DSM)  a. Semeiologie  b. Epidemiologie  IV. Tulburare de ortografie (sau a expresiei scrise sau disortografie) (ICD), tulburare a expresiei scrise (DSM) sau tulburare de ortografie fara tulburare de citire (CFTMEA)  a. Semeiologie b. Epidemiologie  c. Tratament  d. Evolutie  D. Tulburare specifica a dezvoltarii motorii (ICD), tulburare a achizitiei coordonarii (ICD)sau retard psihomotor (tulburari specifice ale dezvoltarii motorii) (CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie  c. Tratament  d. Evolutie  I. Autism infantil (ICD) sau tulburare autista (DSM) sau autism infantil precoce — tip Kanner (CFTMEA)  a. Semeiologie b. Epidemiologie  c. Etiologie d. Diagnostic diferential e. Evolutie  II. Autism atipic (ICD) sau alte forme de autism (CFTMEA)... 120 III. Sindrom Rett (ICD si DSM) sau tulburare dezintegrativa a copilariei (CFTMEA85)  a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Evolutie IV. Alta tulburare dezintegrativa a copilariei (sindrom Heller sau dementa infantila, psihoza dezintegrativa, psihoza simbiotica) (ICD), tulburare dezintegrativa a copilariei (DSM si CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie V. Sindromul Asperger a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Diagnostic diferential  e. Evolutie  F. Retard mental (ICD si DSM), deficienta mentala (CFTMEA)  a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Diagnostic diferential  e. Interventie G. Retard mental cu tulburari de comportament semnificative care necesita o supraveghere sau un tratament + un cod eventual pentru tulburarea neurologica (ICD), deficienta cu polihandicap senzorial si/sau motor)  H. Tendintele referitoare la tratament 4. Semiologia in psihopatologia adultului de Arnaud Plagnol  A. Semiologie, psihopatologie si demers clinic I. Descrierea semiologica  II. Elemente despre analiza psihopatologica  a. Notiunea de structura b. Semiologie si structura  c. Vulnerabilitate si istorie  III. Nosografii B. Tulburari psihotice I. Clasificarea sindroamelor delirante  II. Bufeu delirant acut a. Elemente semiologice  b. Problema evolutiei  III. Schizofrenii a. Semiologia clasica b. Forme de debut c. Forme evolutive  IV. Deliruri persistente sistematizate a. Deliruri interpretative (tip paranoic) b. Deliruri imaginative (tip parafrenice)  c. Psihoze halucinatorii cronice  d. Problema reactiilor paranoice  C. Tulburari afective  I. Sindrom depresiv  II. Forme clinice ale depresiei III. Sindrom maniacal  IV. Sindrom mixt  V. Depresii primare VI. Depresii secundare VII. Stari maniacale si stari mixte D. Tulburari nevrotice I. Sindroame anxio-fobice a. Criza de angoasa sau tulburare de panica  b. Anxietate generalizata  c. Fobii  II. Sindroame obsesional-compulsive  a. Obsesii si compulsii  b. Nevroze obsesionale  c. Alte contexte obsesional-compulsive III. Sindroame isterice a. Conversii somatice  b. Conversii psihice  c. Nevroze isterice d. Alte contexte de sindroame conversive E. Tulburari ale personalitatii  I. Personalitate limita  II. Personalitate narcisica  III. Personalitate psihopata  F. Sindroame psihotraumatice  I. Sindrom traumatic acut II. Sindrom traumatic persistent III. Reactie traumatica IV. Componenta traumatica G. Concluzii  5. Psihopatologia ca proces: vulnerabilitate si rezilienta de Serban Ionescu si Colette Jourdan-Ionescu  A. Conceptul de risc  B. Risc si vulnerabilitate  C. Factori de risc  D. Modele explicative E. Evaluarea riscului  F. Aparitia si evolutia conceptului de rezilienta  G. Rezilienta e rara? Ce ne invata studiile despre copiii maltratati? H. Factori de protectie  I. Conceptul de rezilienta „asistata" J. Un tip de interventie de tip rezilienta asistata  Partea a treia Metodologie 6. Tehnicile consultatiei de Marie-Carmen Castillo Prima parte: definirea consultatiei clinice, reflectii si folosirea sa... 225 A. Introducere B. Doua paradoxuri I. Sa indemni la discurs fara sa constrangi  II. Asimetria  C. Diferitele obiective ale consultatiei clinice I. Consultatia clinica II. Consultatia de sustinere III. Consultatia terapeutica  IV. Consultatia clinica de cercetare V. Ghidul de consultatie  D. Deontologia I. Secret profesional si lucru in echipa II. Dezvaluirea secretului profesional  III. Deontologie si cercetare  Partea a doua: tehnicile consultatiei A. Atitudinile clinicianului I. Ascultarea II. Empatia III.? tiinta linistirii  IV. Trei modalitati de conducere a consultatiei  Consultatia directiva Consultatiile semidirecte Consultatiile nondirective B. Stabilirea relatiei interpersonale in cadrul consultatiei clinice I. Gestionarea distantei  II. Cererea  III. Cadrul  IV. Definirea obiectivelor, stabilirea unui consemn  V. Inchiderea unei consultatii clinice  C. Replicile in consultatia clinica I. Functia replicilor  II. Replicile ca martori ai activitatii inferentiale a clinicianului III. Replicile: co-constructia spatiului discursiv  IV. Registrul replicilor V. Formele replicilor  a. Replicile directe Intrebarile informative Ajutorul dat exprimarii Exemplu  Cereri de explicitare  Intrebari care evalueaza credinta  Interpretarile Exemplu  b. Replicile indirecte Exemplu  Tacerea Ilustrare  VI. Reactiile pacientilor la replici  a. Validarea  Exemplu  b. „Indecidabilitatea"  Exemplu  c. Nonvalidarea Partea a treia: riscurile consultatiei  A. Relatii interpersonale  I. Dificultati de gestionare a distantei II. Proasta gestionare a cadrului  III. Excesul de neutralitate  B. Formularile neadecvate ale replicilor  I. Vocabular complex Exemplu:  II. Supraincarcarea lexicala  III. Intrebari inductoare  IV. Folosire a unui termen conotat  C. Inadvertentele inferentiale I. Selectivitatea informatiei II. Inadvertente ale rationamentului clinic III. Iatrogenia in psihopatologie IV. Inadvertentele cercetarii Partea a patra: tehnicile de analiza a datelor clinice A. Elaborarea unui dari de seama clinice B. Analiza de continut: definitie si metodologie  I. Detalierea continutului unei consultatii  II. Detalierea formei unei consultatii  C. Analiza de discurs  I. Analiza conversationala  II. Analiza de discurs si marcatorii de limbaj a. Articularea textului  Exemplu  b. Implicarea enuntiativa III. Programele de prelucrare automata a discursurilor Concluzie  7. Elaborarea unui proiect de cercetare de? erban Ionescu A. Cercetare si practica B. Metoda clasica  C. Studiul de caz si cercetarea unui caz unic  D. Notiuni de metodologie a cercetarii  I. Problematica II. Ipotezele III. Alegerea instrumentelor IV. Esantionarea V. Factori care reduc validitatea unei cercetari  VI. Prelucrare a datelor E. Chestiuni de etica In chip de concluzie  Partea a patra Domenii conexe 8. Neuropsihologia clinica de Michèle Montreuil si Muriel Lezak  A. Definitie  B. Istoria neuropsihologiei  I. Curentele teoretice  II. Examen si probe neuropsihologice a. Dezvoltarea normala si patologica  b. Neurotraumatologia  c. Neurochirurgia cu scop terapeutic  C. Neuropsihologia clinica, o contributie contemporana I. Neuropsihologia in campul neurologiei II. Evaluarea neuropsihologica in secolul al XXI-lea Desfasurarea unui examen neuropsihologic  Obiectivele evaluarii  Debutul examenului si locul central al consultatiei clinice Alegerea probelor  D. Explorarea neuropsihologica a tulburarilor cognitive consecutive leziunilor cerebrale  I. Tulburarile de atentie II. Tulburari ale memoriei a. Conceptii moderne despre memorizare b. Testele care exploreaza memoria  c. Memoria de scurta durata d. Memoria episodica sau autobiografica e. Memoria semantica  f. Memoria declarativa sau explici15ta (de natura episodica si semantica) si memoria nondeclarativa sau implicita (de natura procedurala) g. Invatarea implica in mod evident functiile mnezice  III. Tulburarile functiilor verbale sau afaziile  a. Generalitati  b. Explorarea limbajului oral  c. Explorarea limbajului scris b. Principalele tipuri de afazie Afazia Broca IV. Tulburarile perceptiei  a. Generalitati (vezi si Lechevalier et al., 1995)  b. Deficitele sferei vizuale  c. Deficitele sferei auditive  d. Deficitele sferei tactile  e. Tulburarile schemei corporale sau asomatognoziile f. Neglijenta spatiala unilaterala sau semineglijenta V. Tulburarile deprinderilor gestuale sau apraxiile a. Generalitati  VI. Tulburarile legate de sindroamele frontale  a. Generalitati  b. Tulburari ale reglarii activitatii motorii  c. Tulburarile cognitive  Functiile executive (Luria, 1978)  d. Tulburarile comportamentului si schimbarile personalitatii... 338 E. Neuropsihologia dementelor  I. Definitie si cauze  a. Semiologie  b. „Dementele corticale" si „dementele subcorticale"  c. Evaluarea rapida a functiilor cerebrale superioare  F. Sinteza si restituirea bilantului practicianului si pacientului G. Locul examinarii neuropsihologice in reeducare H. Concluzie 9. Psihologia sanatatii de Élisabeth Spitz  A. Introducere B. Promovarea sanatatii I. Modelele sociocognitive II. Modelele de self-empowerment  III. Actiunea colectiva  C. Personalitatea si sanatatea I. Factorii de vulnerabilitate si sanatatea  a. Ostilitatea b. Anxietatea c. Afectele depresive II. Exprimarea emotiilor si sanatatea  a. Profilul de personalitate de tip C si exprimarea emotiilor b. Exprimarea sau nonexprimarea emotiilor in maladiile cronice  c. Alexitimia III. Factorii personali protectori si sanatatea a. Sentimentul de eficacitate personala sau autoeficacitatea... 362 b. Optimismul  c. Sensul coerentei d. Rezilienta  D. Evenimentele de viata majore, tracasarile cotidiene si sanatatea  I. Evenimentele de viata majore  II. Tracasari cotidiene E. Sustinerea sociala si sanatatea  I. Diferitele abordari ale sustinerii sociale  II. Comunicarea sociala a emotiilor F. Modelele stres-coping si sanatatea I. Teoria cognitiva a stresului a lui Lazarus si a lui Folkman... 371 a. Procesele de evaluare cognitiva  b. Procesul de a-face-fata (coping), strategii de adaptare  II. Modelul extins al stresului si copingului dupa Moss si Schaefer III. Modele de ajustare la maladia cronica de Maes, Leventhal si De Ridder  G. Modelele de self-reglare sau autoreglare si sanatatea  I. Reprezentari ale bolii, modelul sensului comun al lui Leventhal II. Scopuri de viata, scopuri de sanatate  III. Procesele de reglare a scopurilor  IV. Modelul scopurilor referitoare la comportamentele de sanatate al lui Maes H. Complianta terapeutica I. Determinantii legati de boala si de tratament  II. Determinantii legati de relatia medic/pacient  III. Determinantii referitori la pacient  I. Calitatea vietii si sanatatea  Definitia calitatii vietii  Calitatea vietii in diverse patologii Referinte bibliografice  Lexic  Index tematic Index al autorilor citati Publicata prima data de Presses Universitaires de France, Paris, 2006