Turnirul khazar

Andrei Cornea se întreabă cum putem judeca adevărul și valoarea. Trebuie să considerăm că orice credință este la fel de întemeiată? El respinge relativismul, care acordă aceeași greutate fiecărui punct de vedere. Susține că acesta slăbește criteriile comune în vremuri de criză. Îl preocupă dogmatismul și zelul care nu lasă loc îndoielii. Examinează și puterea unui singur conducător, nesupus niciunui control. Alte preocupări sunt atacurile asupra valorilor liberale și teoriile conspirației. Caută să cântărească credințele fără să stabilească dinainte rezultatul.

Această carte de filosofie întreabă cum deosebim binele de rău. Ea cercetează și rațiunea, precum și felul în care judecăm culturile. Titlul, Turnirul khazar, evocă un conducător khazar care trebuie să aleagă o credință. Are de ales între creștinism, iudaism și islam. Această alegere oferă cadrul pentru evaluarea unor sisteme de credințe rivale.

Cornea examinează ceea ce fac oamenii, nu doar teoria. Găsește temeiuri pentru o rațiune comună în cunoștințele pe care le avem, dar nu le exprimăm. Le găsește și în ceea ce oamenii fac împreună. Se inspiră din platonism, dar rămâne aproape de experiența trăită. Respinge ideea că lucrurile au naturi esențiale, fixe. Respinge și nevoia unei salvări divine.

Grigore Vida leagă cartea de filosofia mai amplă a secundarului elaborată de Cornea. Această carte îi oferă proiectului metoda. Vida o vede și ca pe o voce timpurie în dezbaterile ulterioare despre practici. Această a treia ediție apare la peste 25 de ani de la prima publicare a cărții. Ea adaugă o prefață și șase eseuri care susțin o teză.