Un vis al inteligentei libere

Junimea si revista Convorbiri literare, pentru o Tara ca a noastra, a tuturor neasezarilor, au fost un suflu de temeinicie care s-a mai repetat in perioada interbelica, fara a reusi sa se coaguleze ca urmare a razboiului si dictaturilor ce l-au insotit si urmat; suflu care pare inca departe, ca sa nu spunem imposibil sa revina in cultura romana sub presiunea globalismului si multiculturalismului, a deconstructiei cu program in toate manifestarile social-culturale, materiale si spirituale. E un model care, dupa o suta cincizeci de ani, inca isi trimite razele fara a primi o reflectare pe masura. Ceea ce deosebeste criticismul junimist de criticile epocii si, in parte, si de al inaintasilor este atitudinea comuna, afirmata de Maiorescu, respectul adevarului. Importanta si influenta junimismului in sfera politica sunt de acelasi nivel cu cele afirmate in plan cultural si literar, e drept, nu cu aceeasi durabilitate, politicul este mult mai efemer, dar nu mai putin implicat si cu efecte imediate si adesea pe termen mediu si lung in viata sociala a Tarii. (Cassian Maria Spiridon)