Uric cel Bun și Ultimul Căpcăun

Uric cel Bun si Ultimul Capcaun„Uric cel bun si Ultimul Capcaun” este o carte despre fapturi mici si prietenoase, atotstiutoare si nemuritoare, care vegheaza neobosit Taramul de la Capatul Curcubeului. Uricii ii ajuta pe copii in momentele grele, ii insotesc, dupa voie, in cele bune, le pazesc secretele si le implinesc visurile. Asa s-a intamplat si cu Zoe, fetita „de varsta infinitului intors”, care s-a imprietenit cu Uric cel Bun, cand avea mare nevoie de ajutor, dar si de … idei. Lucrurile se complica mai ales cand se zvoneste ca Ultimul Capcaun, Capdecane pe numele lui, umbla slobod in lumea larga. In ce fel de aventura intra toti trei, alaturi de Chira Maiastra si alti urici, ajutati sau incurcati de incercatul motan Zac si naiva Kare, se dezvaluie pas cu pas in carte, „trebuie doar sa priviti spre coada ochiului”, cum recomanda Uric cel Bun. De acolo incepe totul. Si se incheie cu …, hei, vreti sa stiti cine e Timotei?Ideea de a scrie o carte pentru copii in care sa fie valorificate elemente de cosmogonie populara romaneasca, precum si despre „primele fapturi mitice“ mi‑a incoltit in minte inca de acum treizeci de ani, de cand am citit prima data Mitologia romana, de Romulus Vulcanescu. Am reluat aceasta lectura si pentru carticeaua de fata, pentru care am folosit cateva date si descrieri cu privire la Fartate, Nefartate, capcauni, uriasi si urici, pe care, in functie de situatie, le‑am simplificat si le‑am adaptat cu intentia de a le face familiare cititorilor contemporani.Pornind de aici, mi s‑a parut foarte interesant sa‑mi imaginez o intreaga semintie a uricilor, precum si o existenta neintrerupta a lor. Am lasat imaginatia sa zboare si am construit o intreaga istorie, cu organizare, ierarhie si tipologii specifice, la care sa ne putem oricand intoarce pentru a detalia.Cu la fel de mare bucurie m‑am lasat prada si dorintei de a valorifica intr‑o carte pentru copii fragmente din poezii in limba sparga ale Ninei Cassian. Vor fi pentru cititori un prilej de a intelege jocul (si joaca) cu posibilitatile limbii, dar si de a intui, inainte de a cunoaste cuvantul „morfologie“, cum se aplica acesta in cazul unei limbi necunoscute, dar inteligibile.Ohara Donovetsky„Ii multumim fetitei Zoe, fara de care nu am fi stiut ce s‑a intamplat cu Ultimul Capcaun. Fara ajutorul ei, ex‑Capdecane zis Capbleg ar rataci si acum fara rost. Nu ar fi devenit uricul Timotei cel Nou. Daca nu ar fi fost sa ma cheme la ea, semintia uricilor nu si‑ar fi gasit nici acum linistea si nici bucuria de a veni iar printre oameni. Pentru ea si pentru toti copiii care ne pretuiesc, vom fi mereu de veghe la Taramul de la Capatul Curcubeului. Ne veti vedea ori de cate ori veti dori, sa nu uitati, trebuie doar sa priviti spre coada ochiului.Toate acestea au fost povestite de mine,Uric cel Bun a.k.a. Benedict cel Blajin,Mare Divalnic si Ur‑Cronicar,Sa va fie de folos!Al vostru, smerit intotdeauna,Uric cel Bun”OHARA DONOVETSKY (n. 1969), absolventa a Facultatii de Litere a Universitatii Bucuresti (1994), are un masterat in Literatura Comparata si Teoria Literaturii (1995), este doctor in filologie si scriitoare.Semneaza Gramatica limbii romane ca o poveste (Corint, 2013, 2014), cartea de eseuri pe teme frazeologice Vorbe la purtator in izmene pe calator. Despre cum folosesti zicerile limbii romane cand esti departe si ti-e dor (Corint, 2021), volumele de versuri Meniu cu lupul in poala (CDPL, 2022) si Ce treaba are Gutenberg (CDPL, 2024), epistolarul Cozonac la patru maini, in colaborare cu Doina Jela (2021), si volumul de proze Ceai de zahar ars, in dialog cu picturile Iuliei Schiopu (Editura pentru Arta si Literatura, 2024).Este autoarea romanelor Casting pentru ursitoare (editia I, Polirom, 2018), Intalnirile unei profesoare ratacite (CDPL, 2019) si Puzzle cu petitoare (Trei, 2020), Vedere cu solzi (Editura pentru Arta si Literatura, 2025).Este prezenta in antologii, cu eseuri in Prof de romana I, III, IV (CDPL, pentru vol. III, Spatiul dintre punct si virgula) si cu texte literare in Nume de cod: Flash Fiction (Paralela 45, 2019), Literatura la feminin (Seneca, 2021).Tine rubrica Cuvinte-vedeta si cuvinte-doamne cu voaleta din Observator cultural. Casting pentru ursitoare a fost nominalizat in 2018 la Premiile Uniunii Scriitorilor din Romania (sectiunea Cartea de debut) si la „Festival du Premier Roman“ de la Chambery, iar in 2025 a fost tradus in limba bulgara de Vanina Bojikova si publicat de Editura Paradox.