Valiza de lemn

„Citind cel mai recent volum de poezii al lui Alexandru Ovidiu Vintila am avut senzatia ca asist la un alt fel de facere a lumii, datorita modului in care construieste un intreg univers, plecand de la un detaliu, o imagine, un sunet in jurul caruia isi desfasoara faldurile de catifea ale poemelor. De altfel, cred ca alunecarea nelinistita a catifelei si jocurile ei in ape definesc cel mai bine senzorialitatea acestui volum. Cu note de livresc bine dozate, cu amestecul dintre cotidian si oniric si cu imagini pregnante care nu se pot uita usor, Valiza de lemn este in primul rand o carte a prietenilor, scrisa cu delicatete sub semnul generozitatii poeziei.”Anca MIZUMSCHI„Poetul sta in biblioteca si strabate toate lumile, vazute sau nu, posibile sau doar presimtite. Nu are complexul irealitatii, care fosneste intre copertile cartilor, cum nu se lasa decisiv sedus de realul care, transmutat simbolic, da buzna prin fereastra deschisa. Volumul Valiza de lemn, semnat de Alexandru Ovidiu Vintila, ma duce cu gandul la miscarea americana Deep Image Poetry, la acea poezie a imaginii profunde, in care imaginea (vizuala, senzoriala, intuitiva) devine centrul exprimarii poetice. Nu explicatia rationala, ci imaginea evocatoare este cea care transmite emotia. Intr-o lume a demitizarilor agresive, care par sa izoleze fiinta umana tot mai fragilizata, poetul vine cu mitologia personala, ca o solutie pentru cititorul care se simte captiv intre orizonturi. Poezia lui Alexandru Ovidiu Vintila, din Valiza de lemn, este o demonstratie facuta cu mult talent despre cum verbul poetic se opune artificializarii lumii si istoriei, refuzului iubirii si instrainarii fiintei in care mai palpaie ceva din scanteia divina.”Adrian ALUI GHEORGHE