Viata unui carturar - Dumitru Balan

Tragand linie, am spune ca ne aflam in prezenta unui demers pertinent de mare actualitate, a unui pretios instrument de lucru menit sa umple un gol in literatura didactico-stiintifica de specialitate, dar totodata putand deveni util si unor cercuri intelectuale interesate de evolutia fenomenului poetic rusesc in secolul XX, situate in afara comunitatii universitare. (Mircea Croitoru) E o biblioteca umblatoare. A citit mii de carti ale altora si a scris cateva ale sale. il recunosti dintr-o mie. Ziarele, revistele, cartile ii sunt lipite de degete. Merge pe strada si citeste, asteapta linistit la o coada si citeste. Absent pentru lumea aceasta viermuitoare si pragmatica, el s-a retras protector in spatele ziarelor si cartilor, si a rezistat. Cu o tinuta sobra, de o tepenosenie verde, demna de Tara Fagilor de unde-si trage obarsia, nu-i poti da anii pe care, incredibil, ii are. (…) Daca te duci la el acasa, totul pare sprijinit pe tomuri, iar daca ai proasta inspiratie sa clintesti ceva, acea „arhitectura intelectuala” iti poate fi fatala. Un soi de Manole Anapoda, zidit in chip de Ana intr-o manastire de carti. Prietenii ii spun Dima. Am tradus impreuna din Bulat Okudjava volumul de versuri Cantecul esential si, din multi alti poeti contemporani rusi, in periodice. Metodic, punctual, suferind de acribie si, bineinteles, scufundat intr-o lectura atunci cand nu lucram impreuna, a dovedit ca nu e doar un consumator de literatura, ci si un excelent cunoscator al limbii din care traducea, si chiar un creator. il invidiez pentru felul sfidator in care stie sa uite de televizor si de calculator. Dima citeste. El e scufundat in ecranul unei file de carte, al unei pagini de ziar sau de revista. intr-o vreme in care aceste doua ustensile subjuga lumea obosind-o, nevrozand-o, imbatranind-o, facand abstractie de mirajul lor, el a ramas inca proaspat, zdravan si tanar. (Passionaria Stoicescu)