Walden sau Viata in padure

Henry David Thoreau, Walden sau Viata in padure (cu o introducere de Lev Tolstoi) „Walden“ este una dintre marile carti despre libertate, simplitate si raportul omului cu natura. Publicata in 1854, cartea porneste de la experienta lui H. D. Thoreau pe malul lacului Walden, unde a trait aproape doi ani intr‑o cabana ridicata de el [nsusi, transformand viata retrasa intr-un experiment filosofic si literar. Jurnal, eseu, meditatie asupra muncii, naturii si autonomiei personale, „Walden“ propune o arta a vietii esentiale, cercetand felul in care omul isi poate regasi masura printr-o existenta mai aproape de ritmurile naturii. Cuprins: Calendarul intelepciunii, Lev Tolstoi Walden, Henry David Thoreau: Economie, Unde am trait si pentru ce am trait, Cititul, Sunete, Solitudine, Oaspeti, Lanul de fasole, Satul, Lacurile, Ferma Baker, Legi superioare, Vecini salbatici, Incalzirea casei, Locuitori de odinioara si vizitatori iernatici, Animalele iernii, Lacul pe timp de iarna, Primavara, Concluzie. Prezentarea colectiei „Forma mentis“ Forma mentis inseamna starea mintii. A carei minti? A individului? Nu aceea a unui singur individ, ci a unui numar suficient de mare de indivizi pentru a putea vorbi de o stare colectiva. Exista asa ceva? Peste tot unde vedem ca lumea se comporta la fel: un milion de tineri poarta simultan aceiasi blugi, eventual rupti, lumea se supune modei, exista mode intelectuale si filosofii la moda. Forma mintii e deci un indicator bun pentru a explica de ce anumite carti de filosofie au schimbat societatea si continua sa o influenteze cu fiecare noua generatie de cititori. In colectia „Forma mentis“ au mai aparut: Arthur Schopenhauer, „Arta de a fi fericit. Mic tratat de eudemonologie“, cu o introducere de Friedrich Nietzsche; Friedrich Nietzsche, „Nasterea tragediei“, cu o introducere de Richard Wagner; Georg Simmel, „Religia“, cu o introducere de Nae Ionescu; Lao Tse, „Tao Te Ching. Cartea despre Tao si calitatile sale“, cu o introducere de Max Weber si o postfata de Rene Guenon; Confucius, „Analecte“, cu o introducere de Max Weber; Sfantul Augustin, „Despre Facerea lumii si despre Timp“, cu o introducere de Papa Pius al XI-lea si o postfata de Nicolae Iorga.