Amandoi

Il iubise si pana atunci cum poate sa iubeasca o fata de optsprezece ani, dar pe urma, dupa ce a vazut ca Lixandru nu se desparte de ea nici chiar de dragul viitorului sau, iubirea ei s-a transformat intr-un amestec straniu de devotament, spirit de jertfa si admiratie oarba care, framantat cu senzualismul ei primitiv si sfios, a pus stapanire pe insasi radacinile fiintei ei. Scopul vietii Solomiei a devenit Lixandru. In afara de el si mai presus de el nimic nu exista pe lume‌.‌.‌.