Anaximandru din Milet sau nașterea gândirii științifice

Carlo Rovelli se întreabă cum a apărut știința. El își îndreaptă atenția spre Anaximandru din Milet. Cartea îmbină istoria științei cu filosofia. Arată cum rațiunea a început să ia locul mitului. Se adresează cititorilor interesați de gândirea antică și de felul în care funcționează știința.

Povestea începe pe coasta ioniană a Asiei Mici, în secolul al VI-lea î.Hr. Thales și Anaximene căutau cauzele în natură, nu în faptele zeilor. La fel făceau Heraclit și Anaxagora. Aristotel îi numea pe acești gânditori fizicieni. Rovelli arată cum această schimbare a contribuit la formarea științei în următorii 2.600 de ani.

Anaximandru se află în centrul cărții. Rovelli îi atribuie prima înțelegere a faptului că cerul se întinde și sub Pământ. Astfel, Pământul putea pluti în spațiu fără niciun sprijin. Rovelli îl prezintă și drept primul geograf, cel care întocmește harta Pământului. El căuta în natură cauzele fenomenelor meteorologice. Susținea că viața a început în mare. Credea și că ființele vii se schimbă în timp. Ideea sa despre apeiron lega toate lucrurile pe care le percepem prin simțuri. El considera că această sursă era nevăzută. Rovelli leagă această idee de fizica teoretică modernă.

Rovelli este un fizician care studiază gravitația cuantică. El îl așază pe Anaximandru alături de Newton și Einstein când urmărește schimbările din știință. Se întreabă cum a ajutat un alfabet bazat pe sunete la dezvoltarea gândirii grecești. Examinează și rolul democrației. Tema sa mai largă este că știința trebuie să pună la îndoială ideile acceptate. Ea trebuie și să renunțe la convingerile considerate certe.

Patricia Apostol a tradus această ediție din franceză.