Ardelencele

Pentru mine, Ardealul este format din orase mici. Ceea ce ma fascineaza la orasele mici sunt podurile caselor despre care mi-am inchipuit mereu ca adapostesc prafuite cufere, sipete, casete din lemn pictate cu flori si inimioare pline cu scrisori de dragoste neexpediate vreodata, jurnale intime, caiete cu poezii scrise de-a lungul vremii de preotese, profesoare, invatatoare, functionare sensibile si suferind profund din dragoste. Si astazi, daca ai apucat sa citesti macar o pagina din cartea lui Al. Cistelecan, Ardelencele, mi se pare lipsit de delicatete ca, atunci cand vezi o femeie frumoasa intr-un oras mic transilvan, sa nu iti imaginezi ca poarta in suflet o poveste de dragoste nefericita. Nu stiu cate poduri a apucat sa cerceteze pana acum Al. Cistelecan si nici din cate orasele din Ardeal. Un lucru e cert: cercetarile, „sapaturile” sale prin manuscrisele din poduri imi confirma intuitia. Oricum, Ardelencele lui Al. Cistelecan este o carte admirabila. O carte atat de frumoasa si de parfumat scrisa, incat, marturisesc, nu o data mi-a trecut prin cap gandul ca, atunci cand a nimerit in vreun pod cu cufere, sipete si casete din lemn pictate cu flori si inimioare in care nu se gasea niciun manuscris, Cis, contrariat, s-a asezat la o masuta sub o grinda prafuita, a ridicat o tigla ca sa aiba lumina, si a inventat el insusi un nume, o biografie nefericita si a scris acolo el insusi zeci de scrisori de dragoste neexpediate, jurnale intime si caiete cu poezii. Ion Muresan * * * Al. Cistelecan este profesor de literatura romana moderna si contemporana in cadrul Facultatii de Stiinte si Litere a Universitatii „Petru Maior” din Tirgu Mures. S-a nascut la 2 dec. 1951 in satul Aruncuta, comuna Suatu, jud. Cluj. A urmat cursurile Liceului „Ady-Sincai” si ale Facultatii de Filologie a Universitatii „Babes-Bolyai”, ambele din Cluj. Doctor in Litere, din 2000, cu o teza despre Ion Pillat. A publicat mai multe carti de critica si istorie literara: Poezie si livresc (Editura Cartea Romaneasca, 1987), Celalalt Pillat (Editura Fundatiei Culturale Romane, 2000), Top ten (Editura Dacia, 2000), Mircea Ivanescu. Micro-monografie (Editura Aula, 2003), Al doilea top (Editura Aula, 2004), Diacritice (Editura Curtea Veche, 2007), Aide memoire (Editura Aula, 2007), Magna cum laude (Editura Tracus Arte, 2012). A publicat, de asemenea, si doua volume de interviuri: 11 dialoguri (aproape teologice) (Editura Galaxia Gutenberg, 2003) si 15 dialoguri critice (Editura Aula, 2005). A colaborat la realizarea Dictionarului scriitorilor romani (coord. de Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu) si a Dictionarului esential al scriitorilor romani (aceiasi coordonatori). In 2011 a coordonat volumul aniversar Mircea Ivanescu ’80 (Editura Paralela 45), iar in 2014 a ingrijit antologia de Versuri de la Editura Humanitas a aceluiasi Mircea Ivanescu.