Despre materialism

Despre materialismOpera lui Timpanaro contine cea mai coerenta si elocventa repudiere a ceea ce el insusi numeste „marxism occidental”, care a fost scrisa de la razboi incoace. Este astfel cu atat mai frapant faptul ca, intr‑o serie de aspecte definitorii, propria sa opera se conformeaza, in pofida intentiilor sale, modelului pe care l‑am schitat mai sus. Opera lui Timpanaro este si ea esentialmente filosofica – si nu politica sau economica. Mai mult decat atat, si ea se revendica de la un precursor intelectual al lui Marx, prin care marxismul este apoi reinterpretat in chip fundamental. In acest caz, predecesorul principal este poetul Giacomo Leopardi, a carui forma particulara de materialism este considerata complementul salutar si necesar al celui dezvoltat de Marx si Engels, datorita constiintei de nezdruncinat a limitelor insurmontabile – ale fragilitatii si mortalitatii – impuse omului de o natura ostila. Cea mai originala tema a operei lui Timpanaro este astfel inevitabilitatea victoriei finale – nu a omului asupra istoriei, ci a naturii asupra omului. Gandirea sa se dovedeste astfel probabil mai pesimista, de o tristete clasica, decat a oricarui alt ganditor socialist al acestui secol. Din toate aceste puncte de vedere, Timpanaro poate fi considerat, in mod paradoxal, dar neindoielnic, ca apartinand traditiei marxismului occidental careia i se opune. S‑ar putea sustine si ca importanta notabila in formarea sa a filologiei clasice – disciplina dominata in intregime de cercetatori nemarxisti, de la Wilamowitz la Pasquali – corespunde de asemenea modelului creionat in eseul de fata. Acestea fiind spuse, trebuie subliniat totodata ca, in alte privinte, opera lui Timpanaro sta in contradictie directa si reala fata de normele marxismului occidental. Diferentele constau in faptul ca filosofia lui Timpanaro nu a ramas cantonata in primul rand intr‑o preocupare epistemologica, ci a cautat sa dezvolte o viziune larga asupra lumii, pastrandu‑se fidela, dar si critica, fata de mostenirea lui Engels; totodata, recursul la Leopardi nu s‑a bazat niciodata pe pretentia ca Marx ar fi fost influentat sau ca ar fi avut cunostinta de poet ori pe afirmatia ca cele doua sisteme de gandire ar fi in vreun fel omogene – Leopardi fiind prezentat ca furnizand ceva ce lipseste, si nu ceva ascuns, din Marx; pesimismul sau este unul constient declarat si sustinut ca atare, intr‑o proza limpede. In fine, se poate afirma si ca aceste trasaturi au fost insotite de un grad de libertate mai mare in raport cu constrangerile comunismului oficial decat beneficiase oricare alta figura a marxismului occidental. Timpanaro, nascut in 1923, nu a fost niciodata, iar in acest aspect consta unicitatea sa, membru al Partidului Comunist, insa nici intelectual neafiliat, ci militant intr‑un alt partid proletar – mai intai in aripa stanga a PSI (Partidul Socialist Italian), iar apoi in PSIUP (Partidul Socialist Italian al Unitatii Proletare), in Italia.” (Perry Anderson)Din cuprins:Consideratii despre materialismPraxis si materialismEngels, materialismul si „liberul-arbitru”Structuralismul si urmasii sai