Bucuresti neoromanesc

Dragul meu cititor, Inaintea ta se deschide o lume fascinanta, un abecedar al stilului neoromanesc, cu pagini impregnate de traditie si simbolistica. In aceasta carte, vei descoperi elementele ce alcatuiesc frumusetea neoromanescului si vei calatori si pe strazile Bucurestiului, ghidat de cladiri ce istorisesc povestea arhitecturii noastre. Imaginile vibrante si detaliile simbolice iti vor dezvalui nu doar frumusetea estetica, ci si povestea muncii mele de a aduce in prim‑plan patrimoniul neoromanesc. Cand am pornit acest proiect, mi-am propus sa documentez cat mai multe cladiri ramase in stilul neoromanesc, un patrimoniu rar si pretios al Bucurestiului. Fiind pasionat atat de arhitectura, cat si de fotografie, mi-am dorit nu doar sa surprind imagini frumoase, ci si sa inteleg in profunzime ceea ce fotografiam. Aceasta carte este un tribut adus stilului national din Bucuresti, pe care l-am documentat pe parcursul a trei ani de cercetare amanuntita si explorare pe teren, in incercarea de a salva si ilustra zestrea culturala a Bucurestiului. Andrei Neagu Asemenea unei broderii culturale, neoromanescul reflecta un Bucuresti viu, adaptabil si deschis, dar cu o identitate bine definita. Acest stil a fost nu doar un mod de a construi, ci si de a trai – el ilustreaza perfect viata cotidiana bucuresteana, unde casa reprezenta o extensie a spiritului local, primitoare si sobra, in acelasi timp. Daca fatada neoromaneasca impresioneaza prin detaliile sale artistice, structura de tip „casa-vagon” cu curte interioara si intrare in pridvor invita la intimitate si convietuire, raspunzand nevoii bucurestenilor de a trai dens, dar in comuniune. Arh. Dorothée Hasnas Povestea stilului de arhitectura neoromanesc a aparut din motive politice europene. Romanii au dorit sa isi exprime intr-un mod cat mai elocvent identitatea nationala, iar vehiculul cel mai important au decis ca ar fi arhitectura nationala. Au intrat in creuzetul formarii stilului de arhitectura neoromanesc pe de o parte arhitecti si oameni extraordinari, iar pe de alta parte, elementele de arhitectura valoroasa, specifice poporului roman.” Arh. Adrian Paun.