Bufnița albă

Bufnita alba urmărește viața unor copii dintr-un orfelinat închis. Povestea se petrece în Moldova anilor 1990. În centrul ei se află Nicolae, un băiat care a murit. Într-o noapte de vară, o bufniță albă cade pe hornul orfelinatului. Pare să poarte sufletul lui. Savatie Bastovoi folosește această imagine pentru a explora abuzul și neglijarea copiilor. El înfățișează și viața sub un regim de tip sovietic.

Romanul îmbină satira socială cu tragedia și umorul negru. Șobolanii și moartea bântuie orfelinatul. Totuși, povestea are și căldură și râs. Doi bărbați cheltuiesc pe băutură banii de combustibil. Ar fi trebuit să-i folosească pentru a urmări copiii fugiți. Directorul orfelinatului ascunde acasă pături furate de la Crucea Roșie. Aceste scene arată furtul și folosirea abuzivă a ajutoarelor străine. Ele înfățișează o țară săracă, ce se luptă cu libertatea nou-dobândită. Rusia încă își exercită influența asupra ei. Povestea înaintează spre o formă discretă de izbăvire.

Bastovoi este călugăr și preot din Moldova. El se inspiră din lucruri pe care le-a văzut. Spune că a văzut copii ținuți în cuști de fier. Doi copii i-au spus povestea din miezul romanului. Potrivit lui, aceste instituții nemiloase au dispărut ulterior, împreună cu arhivele lor. Nimeni nu știe ce s-a ales de copii.

Aceasta este a doua ediție. Ea include textul integral al lucrării Invataturile unei prostituate batrane catre fiul sau handicapat. Opera a apărut în traducere și în Franța și Germania.